Istoria românilor și universală, BAC · Epoca contemporană

Cultura și știința în Republica Moldova după 1991

Cultura și știința Republicii Moldova după 1991 sunt o temă de BAC la istorie pentru toate profilurile. Aici ai legile, instituțiile, personalitățile și termenii ei, cu trimitere la manual, Constituție și Legea culturii.

Ce cere programa
Ce trebuie să știi
Video
Cartonașe
Testul temei
La examen
Surse
Încă 3 părți — în abonament

Ce cere programa

Cultura şi ştiinţa în Republica Moldova

Programa de examen, PDF, pagina 7

Ce trebuie să știi

Ce cere programa
Tema „Cultura și știința în Republica Moldova” ține de epoca contemporană și nu are asterisc. Programa rezervă temele cu asterisc profilurilor umanist și arte, deci aceasta se cere la toate profilurile. Printre personalitățile epocii, programa îi numește pe Grigore Vieru, Eugen Doga și Maria Bieșu, iar printre exemplele de sarcini îți cere să argumentezi contribuția lui Vieru la crearea, păstrarea și promovarea valorilor naționale. În manualul de clasa a XII-a tema este lecția 55.

Punctul de plecare și legile
După manual, independența proclamată la 27 august 1991 a deschis o etapă nouă pentru cultură și știință. Principalele acte care o reglementează:

Constituția (în vigoare de la 27 august 1994), art. 33: libertatea creației artistice și științifice este garantată, creația nu poate fi cenzurată, iar statul sprijină păstrarea, dezvoltarea și răspândirea realizărilor culturii și științei, naționale și mondiale.
Legea culturii nr. 413, adoptată la 27 mai 1999. Pentru ea, cultura înseamnă modelele de gândire, simțire și acțiune ale societății, materiale și spirituale, împreună cu valoarea pe care o produc. Statul asigură accesul liber la activitatea culturală și la valorile și bunurile culturale (art. 8) și ocrotește tinerele talente (art. 10); activitatea culturală este un drept inalienabil al oricui (art. 11).
Codul cu privire la știință și inovare, adoptat la 15 iulie 2004: știința devine prioritate strategică națională.

Știința: reforme și instituții
Reforma a pornit de la autogestiunea comunității academice, finanțarea cercetării prin concurs și legătura dintre știință și învățământul superior. Academia de Științe a devenit cel mai înalt for științific, coordonator al cercetării și al inovării și consultant științific al autorităților. În 2018 institutele de cercetare au trecut în subordinea Guvernului (ministerele Educației, Agriculturii și Sănătății), iar în 2022 au fost absorbite de universități. Oamenii de cultură și cercetătorii au colaborat cu centre din România și din restul Europei.

Nume pe care manualul le dă:

medicină: Gheorghe Țâbârnă (1944–2022), academician cu peste 350 de lucrări, fondatorul școlii științifice de chirurgie oncologică; I. Ababii (otorinolaringologie); S. Groppa (neurologie);
științe umaniste: M. Cimpoi (filologie), I. Niculiță (arheologie);
istoriografie: după manual, căderea dictaturii comuniste și a monopolului ei asupra adevărului a pornit reexaminarea istoriei scrise în perioada sovietică; printre temele cercetate sunt foametea și represiunile staliniste din RSSM.

Literatura
Manualul leagă schimbarea din literatură de trei cauze: hotarele redesenate în 1991, revenirea la alfabetul latin și libertatea de creație. Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Ion Hadârcă și alții au fost, în formularea manualului, nucleul mișcării de renaștere și eliberare națională: au lucrat la primele legi despre limbă și au cerut public, în Piața Marii Adunări Naționale, dreptul la propria istorie și numele de limbă română. În secolul XXI s-au afirmat, între alții, Dumitru Crudu și Claudia Partole.

Grigore Vieru (1935–2009)

scrie despre neam, țară, mamă și copilărie; unele poezii au fost cântate de Ion și Doina Aldea-Teodorovici;
după 1991 publică volumele „Rugăciune pentru mama” (1994) și „Văd și mărturisesc” (1996);
e un apărător al ideii naționale; patriotismul se numără printre temele de căpetenie ale poeziei lui;
din 2010 are bust pe Aleea Clasicilor.

Arte, muzică, teatru, film

arhitectura bisericească: biserici noi în stil tradițional la Chișinău („Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, „Tuturor Sfinților Români”), mănăstirile Căpriana și Curchi reconstruite;
artele plastice: Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” al Uniunii Artiștilor Plastici, cu „Salonul de toamnă” și „Salonul de primăvară”;
sculptura: Aleea Clasicilor primește busturi noi din 1989–1990, între ele Alexei Mateevici (1991) și Dumitru Matcovschi (2019);
Eugen Doga, compozitor și dirijor: „Maria Mirabela” (1981) și valsul din filmul „Gingașa și tandra mea fiară” (1978);
Maria Bieșu (1935–2012), soprană, primadonă a Teatrului Național de Operă și Balet; un festival internațional de operă și balet îi poartă numele;
dansul: Ansamblul Național Academic de Dansuri Populare „Joc” reprezintă țara în lume;
muzica ușoară: festivalul-concurs „Două inimi gemene”, in memoriam Doina și Ion Aldea-Teodorovici;
teatrul: 18 teatre dramatice, Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu”, un teatru etnofolcloric și două de păpuși („Licurici”, „Guguță”); joacă și teatre de limbă rusă, ca Teatrul Dramatic Rus „A. Cehov”;
filmul: „Nunta în Basarabia” (2010, regia Nap Toader), „Carbon” (2023, regia Ion Borș).

Termeni

cultură, în dicționarul manualului: valorile materiale și spirituale create de omenire, plus instituțiile prin care ele se transmit;
științe umanistice: științele care studiază activitatea și comportamentul omului, ca istoria, limba și literatura.

Cultura și știința în Republica Moldova după 1991

Ce cere programa

Ce trebuie să știi

Video

Restul temei e în abonament

Surse

Cine răspunde de pagină