Ce cere programa
Programa de BAC numește tema „Epoca lui Ștefan cel Mare” și îl trece pe Ștefan printre personalitățile epocii medievale. Între exemplele ei de sarcini: să explici de ce domnul a cerut ajutorul principilor europeni, să caracterizezi instituția Domniei pe timpul lui Ștefan, să identifici pe hartă două bătălii ale lui cu turcii și să extragi dintr-o sursă o informație despre bătălia din 1475.
Urcarea pe tron
Ștefan, fiul lui Bogdan al II-lea, a intrat în Moldova cu sprijinul lui Vlad Țepeș, domnul Țării Românești. La 12 și 14 aprilie 1457 l-a învins pe Petru Aron, ucigașul tatălui său, la Doljești și la Orbic. A fost proclamat domn la Direptate și uns de mitropolitul Teoctist. A domnit din 1457 până în 1504; a luat tronul la patru ani după ce Mehmed al II-lea cucerise Constantinopolul.
Domnia și centralizarea
În politica internă, Ștefan s-a ocupat de centralizarea statului.
- A reorganizat Sfatul domnesc, organul consultativ de lângă domn: l-a micșorat de la 30 la 16 membri, i-a adus în el pe pârcălabi și a lăsat în dregătorii doar oameni cinstiți și pricepuți la război, politică și administrație. Mitropoliții țării făceau și ei parte din Sfat.
- Pârcălabii cetăților conduceau și administrația și judecata ținuturilor.
- Răzeși cu merite militare au fost ridicați în rândurile boierimii, iar răzeșii au devenit baza oștii mari; cine se distingea în luptă primea rangul de viteaz.
- Au fost întărite cetăți ca Suceava, Neamț, Roman, Chilia, Soroca și Orhei.
- Negustorii din Brașov (1458), Lvov (1460) și Ungaria (1475) au primit privilegii; drumul comercial principal lega Marea Neagră de Lvov.
Biserica și cultura
La porunca domnului au fost începute sau continuate cronici, între ele Letopisețul de la Bistrița și Analele de la Putna. Mănăstirea Putna, ctitoria cea mai însemnată a lui Ștefan, a fost sfințită la 3 septembrie 1469.
Regula politicii externe
Ștefan urmărea două lucruri: să nu lase Imperiul Otoman, Polonia și Ungaria să-și impună dominația și să implice Moldova în lupta antiotomană. Regula lui: niciodată doi dușmani deodată, ci pace cu unul cât timp se luptă cu celălalt. Pacea cu Polonia a costat recunoașterea formală a regelui Cazimir ca suzeran.
Ungurii și tătarii
În 1465 Ștefan a luat Chilia de la unguri. Regele Matei Corvin a venit cu oaste în Moldova și a fost învins la Baia, la 15 decembrie 1467. Tătarii au fost zdrobiți la Lipnic, lângă Ocnița, la 20 august 1470.
Vaslui, 1475
În 1473 Ștefan a încetat să plătească tribut. Mehmed al II-lea i-a pretins tributul adus personal, plus Chilia și Cetatea Albă. Oastea lui Soliman Pașa avea peste 120 de mii de oameni; Ștefan a strâns oastea mare, circa 40 de mii. Moldovenii au folosit tactica pământului pârjolit și au hărțuit fără încetare oastea otomană. La 10 ianuarie 1475, la Podul Înalt, la sud de Vaslui, într-o vale îngustă și mlăștinoasă în care turcii nu se puteau desfășura larg, oastea otomană a pierdut una dintre cele mai grele bătălii din istoria ei.
Scrisoarea din 25 ianuarie 1475
Ștefan se aștepta ca sultanul să se răzbune pentru Vaslui, așa că le-a cerut ajutor, din Suceava, principilor creștini. Le spunea că i-a învins pe turci, dușmanii Moldovei și ai întregii creștinătăți, și numea Moldova „poarta creștinătății”: dacă ea e pierdută, toată creștinătatea ajunge în primejdie. A primit laude și promisiuni, nu oști. Cum Polonia a rămas pasivă, în vara lui 1475 s-a aliat cu Ungaria, recunoscându-l suzeran pe Matei Corvin. Papa Sixt al IV-lea scria, într-un apel din 1477, că Ștefan, „ca un adevărat atlet al credinței creștine”, este gata să reziste atacurilor turcilor.
Valea Albă și anii de după
În 1476 a venit cu oastea însuși sultanul Mehmed al II-lea. La Valea Albă (Războieni), la 26 iulie 1476, turcii au câștigat, dar n-au cucerit nicio cetate, iar ciuma i-a silit să se retragă. Ștefan a acceptat din nou să plătească tribut; manualul de clasa a X-a spune că a făcut-o ca Moldova să nu fie transformată în pașalâc. Baiazid al II-lea a luat în 1484 Chilia și Cetatea Albă, iar în 1486 Ștefan a acceptat suzeranitatea protectoare a Porții. Manualul de clasa a VI-a spune altfel: în 1485 Ștefan a jurat vasalitate lui Cazimir al IV-lea al Poloniei pentru ajutor militar și, fiindcă ajutorul n-a venit, a reluat în 1486 plata tributului către Poartă.
Ultimii ani
În 1483 Ștefan a încheiat o alianță dinastică cu cneazul Moscovei, Ivan al III-lea. Regele polon Ioan Albert a asediat Suceava fără succes, iar la retragere oastea lui a fost zdrobită în Codrii Cosminului, în 1497. Polonia a cerut pace la 12 iulie 1499. Ștefan a murit la 2 iulie 1504; mormântul lui este la Putna.
Bătăliile de reținut
| Anul | Locul | Adversarul | Rezultatul |
|---|
| 1457 | Doljești și Orbic | Petru Aron | victorie |
| 1467 | Baia | Matei Corvin | victorie |
| 1470 | Lipnic | tătarii | victorie |
| 1475 | Podul Înalt, lângă Vaslui | Soliman Pașa | victorie |
| 1476 | Valea Albă (Războieni) | Mehmed al II-lea | înfrângere, dar nicio cetate pierdută |
| 1497 | Codrii Cosminului | Ioan Albert | victorie |
Bătăliile cu turcii, pentru sarcina cu harta: Vaslui (1475) și Valea Albă (1476).
Termeni
- Suzeranitate: dreptul suzeranului asupra vasalilor; pentru Țările Române, dependența lor de Imperiul Otoman.
- Haraci: tributul anual plătit Porții de țările vasale.
- Pașalâc: provincie otomană condusă de un pașă.
Cum a rămas în memorie
Cronicarul Grigore Ureche îl descrie mic de statură și mânios, dar meșter în războaie, și notează că după moarte i se spunea „sveti Ștefan vodă”, pentru faptele lui vitejești. În 1992 Ștefan a fost canonizat, adică trecut în rândul sfinților.