Ce cere programa
Tema are asterisc în programa de BAC: la examen se cere doar la profilurile umanist și arte. Trebuie să poți explica de ce a intrat România în război, să ordonezi etapele participării ei și să numești urmările.
Cauzele
- La 6 septembrie 1939, în Consiliul de Coroană, Nicolae Iorga a cerut o neutralitate „demnă și onestă”.
- În 1940 țara a pierdut Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța (ocupate de trupele sovietice la 28 iunie), nord-vestul Transilvaniei și Cadrilaterul. După manual, refacerea granițelor a devenit atunci ținta principală a politicii externe.
- La 5 septembrie 1940, Carol al II-lea i-a dat generalului Ion Antonescu puteri depline, iar a doua zi a renunțat la tron în favoarea moștenitorului, Mihai.
- La 23 noiembrie 1940, la Berlin, Antonescu a semnat aderarea României la Pactul Tripartit.
- După manual, Antonescu a intrat în războiul contra URSS pentru Basarabia și nordul Bucovinei și spera să recupereze și nordul Transilvaniei.
Trei etape pe front
Manualul împarte cele 1 421 de zile de front ale României (22 iunie 1941 – 12 mai 1945) în trei etape: Campania din Est, luptele din țară contra trupelor germane și Campania din Vest.
Etapa 1: Campania din Est (22 iunie 1941 – 23 august 1944)
- La 22 iunie 1941, Antonescu a dat ordinul „Ostași, vă ordon treceți Prutul!”, fără o convenție militară semnată cu Germania.
- În iulie 1941, armata română a reluat Basarabia și nordul Bucovinei; manualul numește aceasta „eliberare”.
- La 27 iulie, Hitler i-a cerut lui Antonescu să treacă Nistrul. România a primit dreptul să administreze Transnistria, iar Antonescu a devenit mareșal.
- Au urmat luptele pentru Odesa (august–octombrie 1941) și Crimeea (octombrie 1941 – iunie 1942), apoi spre Stalingrad (august–noiembrie 1942) și în Caucaz.
- În contraofensiva sovietică din noiembrie 1942 – ianuarie 1943, trupele române au avut pierderi foarte mari. Din Crimeea, în 1943–1944, s-au întors doar circa 30 000 din peste 60 000 de militari.
- La sfârșitul lui martie 1944, Armata Roșie a intrat pe teritoriul țării; la 20 august 1944 a pornit ofensiva sovietică pe frontul Iași–Chișinău.
23 august 1944
Tratativele de armistițiu purtate de rege, de opoziție și de Antonescu nu dăduseră niciun rezultat. La 23 august, chemat la Palatul Regal, Antonescu a refuzat încetarea focului și a fost arestat. Prim-ministru a devenit generalul Constantin Sănătescu. Guvernul lui i-a cuprins și pe Iuliu Maniu, Constantin I.C. Brătianu și comunistul Lucrețiu Pătrășcanu, ministru fără portofoliu: comuniștii intrau pentru prima dată într-un guvern al României. La ora 22.00, radioul a difuzat Proclamația regelui Mihai I: ieșirea din alianța cu Axa, încetarea războiului cu Națiunile Unite și sfârșitul dictaturii. La 31 august, Armata Roșie a intrat în București.
Etapa 2: luptele din țară (23–31 august 1944)
Imediat după 23 august, armata română a luptat pe teritoriul propriu ca să alunge trupele germane.
Etapa 3: Campania din Vest (1 septembrie 1944 – 12 mai 1945)
Armata a luptat mai întâi pentru nordul Transilvaniei (eliberat, după cronologia manualului, la 25 octombrie 1944). Apoi, alături de Armata Roșie, a luptat în Ungaria și Cehoslovacia, iar în final și în nordul Austriei.
Convenția de armistițiu (Moscova, 12 septembrie 1944)
| Articolul | Ce prevedea |
|---|
| 1 | lupta alături de Aliați contra Germaniei și Ungariei, cu cel puțin 12 divizii de infanterie |
| 4 | frontiera sovieto-română stabilită prin acordul din 28 iunie 1940 |
| 11 | 300 de milioane de dolari despăgubiri către URSS, în mărfuri, în 6 ani |
| 19 | arbitrajul de la Viena nul; Transilvania, sau cea mai mare parte a ei, urma să revină României, cu confirmare prin tratatul de pace |
Consecințele
- Pierderile armatei, după datele delegației române la Conferința de Pace din 1946: 794 562 de oameni (morți, răniți, bolnavi și dispăruți), dintre care 624 740 în Est și 169 822 în Vest.
- În 1944 URSS a reocupat Basarabia și a refăcut RSS Moldovenească în granițele din 1940.
- Deși din 23 august 1944 luptase contra Germaniei, România a fost tratată ca țară învinsă la Conferința de Pace de la Paris (29 iulie – 15 octombrie 1946).
- Tratatul de pace din 10 februarie 1947, în vigoare de la 15 septembrie 1947: granițele de la 1 ianuarie 1941, în afară de cea cu Ungaria; hotărârea de la Viena din 30 august 1940 anulată și granița româno-ungară de la 1 ianuarie 1938 restabilită; Basarabia și nordul Bucovinei rămâneau URSS, Cadrilaterul — Bulgariei; despăgubiri către URSS de 300 de milioane de dolari, plătite în mărfuri în 8 ani; trupe sovietice în România pentru legătura cu zona sovietică din Austria.
- După manual, Armata Roșie a asigurat ascensiunea comuniștilor și un regim după modelul sovietic.
Interpretări
Stephen Fischer-Galați scrie că Antonescu a avut sprijinul copleșitor al națiunii pentru războiul contra URSS, dar vede o „eroare capitală” în canalizarea efortului național spre campania militară. Gheorghe Buzatu socotește „dosarul Ion Antonescu” încă deschis. În eseu, atribuie fiecare apreciere autorului ei.
Termeni
- Convenție: înțelegerea la care ajung două sau mai multe părți (state, instituții, oameni) într-o anumită chestiune.
- Guvernământ: regiune administrativă pusă sub conducerea unui om numit de șeful statului.
