Istoria românilor și universală, BAC · Epoca medievală

Unirea politică a Țărilor Române: Mihai Viteazul, 1599–1601

Unirea politică a Țărilor Române din 1599–1600, înfăptuită de Mihai Viteazul, este o temă a programei de BAC la istorie. Aici ai datele, bătăliile și cauzele prăbușirii ei, cu trimitere la manual și la cronica lui Miron Costin.

Ce cere programa
Ce trebuie să știi
Hărți
Video
Cartonașe
Testul temei
La examen

Ce trebuie să știi

Ce cere programa
Programa de BAC are în listă tema „Unirea politică a Țărilor Române” și îl numără pe Mihai Viteazul printre personalitățile epocii medievale. În aceeași listă stă și „Războiul antiotoman de sub conducerea lui Mihai Viteazul”.

De unde s-a pornit
Țările Române ajunseseră, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, între puteri care se întreceau în regiune: Imperiul Otoman, Polonia și Monarhia Habsburgică. Otomanii vindeau tronul pe sume tot mai mari. În 1593 Mihai Viteazul a ajuns domn al Țării Românești: l-a ajutat patriarhul de la Constantinopol, iar el a plătit 400 de mii de florini. Din inițiativa domnului țara a intrat în Liga Sfântă, o alianță antiotomană, iar la 13 noiembrie 1594 a început lupta: la București au fost lichidați creditorii levantini (persoane din Levant care dădeau bani cu împrumut) și garnizoanele otomane.

Războiul și alianțele (1595–1598)

20 mai 1595, Alba Iulia: tratat cu principele Transilvaniei, prin care Mihai devenea vasal și locțiitor al acestuia.
13/23 august 1595: Mihai înfruntă oastea otomană la Călugăreni.
15–20 octombrie 1595: victorie la Giurgiu.
1597–1598: pace cu otomanii; Poarta îi recunoaște domnia pe viață, iar Mihai acceptă suzeranitatea sultanului și plătește tribut.
1598: tratat secret cu Habsburgii la Mănăstirea Dealu, îndreptat împotriva otomanilor și anulând tratatul de la Alba Iulia din 1595. Manualul de clasa a VI-a notează că Mihai a introdus în el o prevedere despre domnia ereditară și independența țării.

De ce a venit unirea (1599)
În 1599 Andrei Báthory, ajuns principe al Transilvaniei, și Ieremia Movilă, domnul Moldovei, susțineau înțelegerea cu Poarta Otomană. După manualul de clasa a X-a, ei voiau, împreună cu hatmanul polon Jan Zamoyski, să-l scoată pe Mihai din scaun și să-l așeze în loc pe Simion Movilă, fratele lui Ieremia. Manualul de clasa a VI-a împarte rolurile altfel: Báthory voia doar să-l îndepărteze pe Mihai, iar pe Simion îl voiau pe tron Ieremia și Zamoyski. În iulie 1599 Mihai a trimis la Praga o solie și i-a cerut împăratului Rudolf al II-lea acordul de a interveni în Transilvania.

Cum s-a făcut unirea

Data	Faptul
18/28 octombrie 1599	victorie la Șelimbăr asupra lui Andrei Báthory
1 noiembrie 1599	intrare triumfală în Alba Iulia, ca principe al Transilvaniei
martie 1600	oastea intră în Moldova pe trei direcții
sfârșitul lui mai 1600	întreaga Moldovă e sub stăpânirea lui Mihai
6 iulie 1600	într-un document, Mihai se intitulează domn al Țării Românești și Ardealului și a toată Țara Moldovei

Manualul de clasa a X-a scrie datele cu două stiluri (18/28 octombrie, 13/23 august); cel de clasa a VI-a dă la Șelimbăr numai 18 octombrie.

În Transilvania, după manualul de clasa a X-a, Mihai a fost aclamat principe; cel de clasa a VI-a adaugă că Dieta l-a recunoscut locțiitor al împăratului. El a căutat să îmbunătățească soarta țăranilor români, precum și a Bisericii Ortodoxe și a dat acte nu doar în latină și maghiară, ci și în română. În Moldova, scrie cronicarul Miron Costin, îndată ce Mihai a sosit la Suceava, i s-au închinat cetățile Suceava și Neamț. Manualul vede aici „prima mare unire politică a Țărilor Române”; harta lui arată teritoriul stăpânit în mai–septembrie 1600. Mihai a cerut Habsburgilor să-i recunoască stăpânirea asupra celor trei țări, pentru el și pentru fiul său.

Cum a încercat să o păstreze

ușurări pentru preoții și iobagii români;
la Alba Iulia, o biserică ortodoxă a românilor;
o stemă comună.

De ce s-a prăbușit
Manualul de clasa a X-a arată piedici din afară și dinăuntru. Din afară, fiecare vecin avea un interes amenințat: Habsburgii, planurile lor în Transilvania; Polonia, controlul asupra Moldovei; Imperiul Otoman, stăpânirea asupra Țărilor Române. Dinăuntru, nobilimea maghiară era nemulțumită de fiscalitate și de faptul că românii căpătau un rol mai mare în viața publică și în cea religioasă a Transilvaniei, iar ei s-au ridicat la luptă cu sprijinul generalului Basta.

Sfârșitul

18 septembrie 1600, Mirăslău: nobilii răsculați îl înving pe Mihai; Transilvania e pierdută.
În Moldova, oastea hatmanului Zamoyski îl pune din nou pe tron pe Ieremia Movilă, apoi trece în Țara Românească, îl învinge pe Mihai la Bucov și la Curtea de Argeș și așază în scaun pe Simion Movilă, pe care otomanii îl acceptau.
3 august 1601: Mihai câștigă la Guruslău împotriva lui Sigismund Báthory.
9 august 1601: din ordinul generalului Basta, Mihai este omorât în câmpia de lângă Turda (manualul de clasa a VI-a numește locul „Câmpia Turzii”); capul i-a fost îngropat la Mănăstirea Dealu.

Cum se judecă
Manualul de clasa a X-a notează că actul Unirii nu fusese înțeles în vremea lui, dar că Mihai a ajuns un simbol pentru cei de după el, mai ales pentru pașoptiști. Nicolae Iorga scria că, de la 1600, un român nu mai putea gândi unirea fără personalitatea lui uriașă. Manualul de clasa a VI-a încheie spunând că unirea politică a rămas un ideal, împlinit abia în Epoca Modernă.

Unirea politică a Țărilor Române: Mihai Viteazul, 1599–1601

Ce cere programa

Ce trebuie să știi

Hărți

Video

Restul temei e în abonament

Surse

Cine răspunde de pagină