Ce cere programa
La genul liric, programa de BAC include „limbajul textului poetic: imaginea artistică, figuri de stil”. În clasa a X-a, curriculumul cere să comentezi figurile de stil după un algoritm și să arăți ce rol are imaginea artistică în text. Ghidul curriculumului pune imaginea artistică și figurile de stil printre punctele comentariului unui text liric.
Imaginea artistică
În artă, imaginea redă realitatea prin sunete, cuvinte sau culori; în poezie, prin cuvinte. Programa și baremele ANCE numesc imaginile după simțul pe care îl pun în joc: cer imagini vizuale, iar un test de exersare din 2026 cere o imagine auditivă și una tactilă; curriculumul vorbește și de imaginea cromatică. Numele spun simțul: vizual ține de văz, auditiv de auz, tactil de pipăit, cromatic de culori.
- vizuală, iar când aduce culori, cromatică: Lacul codrilor albastru / Nuferi galbeni îl încarcă (Eminescu, Lacul);
- auditivă: Sara pe deal buciumul sună cu jale (Eminescu, Sara pe deal);
- tactilă: Ne-om răzima capetele-unul de altul (Eminescu, Sara pe deal).
Figura de stil
O figură de stil schimbă sensul propriu al unui cuvânt sau leagă cuvintele astfel încât imaginea să capete mai multă forță. Curriculumul le numește figuri semantice pe cele care folosesc cuvinte cu sens figurat. Exemplele sunt din Eminescu și Alecsandri, plus două date chiar de curriculum și simbolurile date de programă. Versurile sunt citate ca pe Wikisource, unele cu î în interiorul cuvântului (plîng, pămîntul); la examen scrii cu â.
| Figura | Cum o recunoști | Exemplu |
|---|
| epitet | un cuvânt expresiv pe lângă un substantiv sau un verb scoate în relief o însușire | Soarele rotund și palid (Iarna) |
| comparație | doi termeni apropiați printr-o însușire comună, ca să-l pună în lumină pe primul | plutesc în aer ca un roi de fluturi albi (Iarna) |
| metaforă | o comparație subînțeleasă: cuvântul-imagine ține locul celui comparat | Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară: după versul despre ninsoare, zalea argintie e stratul de zăpadă (Iarna) |
| personificare | lucruri, animale, fenomene din natură primesc însușiri omenești | Apele plîng (Sara pe deal) |
| hiperbolă | exagerarea mărimii, a efectului sau a importanței | oastea vine de-ntunecă pămîntul (Scrisoarea III) |
| antiteză | două idei, situații sau personaje opuse se pun reciproc în lumină | cercul vostru strâmt – Nemuritor și rece (Luceafărul) |
| enumerație | un șir de elemente din aceeași temă | pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare (Iarna) |
| repetiție | același cuvânt reluat, ca să întărească ideea | Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară! (Iarna) |
| inversiune | ordinea obișnuită a cuvintelor e schimbată | cumplita iarnă (Iarna), falnicelor bolți (Luceafărul) |
| invocație | scriitorul se adresează unui personaj absent, de obicei istoric | Cum nu vii tu, Țepeș doamne (Scrisoarea III) |
| interogație retorică | o întrebare care nu cere răspuns, ci comunică o idee, o atitudine | Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag? (Scrisoarea III) |
| metonimie / sinecdocă | un termen ia locul altuia: produsul și instrumentul (metonimie), întregul și partea, generalul și particularul (sinecdocă) | Acest om trăiește din condei: instrumentul în locul scrisului (exemplul curriculumului) |
| oximoron | doi termeni opuși alăturați | un hoț cinstit (exemplul curriculumului) |
| simbol | se sugerează o idee sau o stare sufletească, în locul unei serii de reprezentări | cocor, toamnă, lumină: simbolurile pe care programa le dă spre interpretare |
Între comparație și metaforă diferența se vede pe exemplul curriculumului. În ochii albaștri ca cicoarea sunt prezenți ambii termeni, legați prin ca. În cicoarea ochilor dispar ca și însușirea albaștri, iar imaginea cicoarea ține locul însușirii. Uneori nu rămâne decât imaginea: în versul cu zale argintie, zăpada nu e numită. Inversiunea poate însoți epitetul: adjectivul trece înaintea substantivului pe care îl determină, ca în cumplita iarnă.
Cum se comentează la BAC
Itemul cere să comentezi, în 5–6 sau 6–7 rânduri, sugestia contextuală a unei figuri de stil dintr-o secvență dată: un fragment subliniat sau versurile inserate în text. În baremele din 2024 și 2025, cele 5 puncte se împart așa:
- 1)rescrii figura complet — 1 punct;
- 2)o numești corect — 1 punct;
- 3)arăți cum s-a construit (ce cuvânt determină ce, ce se compară cu ce) — 1 punct;
- 4)explici ce sugerează în acel context — 2 puncte. În baremele din 2025 și în cele de profil umanist din 2024, dacă doar înșiri semnificații fără să le legi de text, primești 1.
În 2026, baremul de profil umanist păstrează câte 1 punct pentru rescriere și numire și dă 3 pentru comentariu: 2 dacă e corect, dar incomplet, 1 pentru semnificații vagi, fără sprijin în text. Același barem numește, între figurile acceptate, epitetul, repetiția, metafora, enumerația, antiteza și simbolul.
Programa mai propune și alți itemi: extragi din text câte un segment cu figurile numite (epitet, metaforă, personificare), comentezi în trei enunțuri o imagine vizuală, interpretezi un simbol sau analizezi valoarea stilistică a unei interogații retorice. Pentru toate îți trebuie aceleași definiții: întâi recunoști figura, apoi spui ce face ea în text.
