Ce cere programa
Din lista generală de personalități a programei, aici îi întâlnești pe Ferdinand I și pe Nicolae Titulescu. Lecția despre războiul mondial în ansamblu are în curriculum un asterisc: e obligatorie, dar nu se evaluează la examen. De aceea, de aici ai doar cadrul.
De ce datele sunt duble
Regatul României a trecut la calendarul gregorian (stil nou) abia în 1919. Până atunci, manualul dă două date: prima după stilul vechi (iulian), a doua după cel nou. 15/28 august 1916 este o singură zi.
Cadrul
- Europa era împărțită în două blocuri: Antanta (Anglia, Franța, Rusia) și Tripla Alianță (Austro-Ungaria, Germania, Italia).
- Războiul a început la 28 iulie 1914, când Austro-Ungaria a declarat război Serbiei. S-a încheiat cu Armistițiul de la Compiègne, la 11 noiembrie 1918.
- În război, Antanta a atras de partea ei Italia, iar Puterile Centrale, Bulgaria.
Neutralitatea (1914–1916)
- Alegerea era grea. Basarabia era în Imperiul Rus, care ținea de Antanta. Transilvania și Bucovina erau stăpânite de Austro-Ungaria, din tabăra Puterilor Centrale. În plus, un tratat din 1883 cu Austro-Ungaria lega România de Tripla Alianță.
- Carol I a strâns Consiliul de Coroană la Sinaia pe 21 iulie/3 august 1914.
- Opinia publică era împărțită. Proantantiștii (Nicolae Iorga, Octavian Goga) voiau război pentru eliberarea Transilvaniei. Germanofilii (P. P. Carp, Titu Maiorescu) cereau respectarea tratatului din 1883. După manualul de clasa a XII-a, regele însuși voia intrarea în război alături de Puterile Centrale.
- Majoritatea Consiliului s-a declarat pentru neutralitate, iar Carol I a acceptat formula neutralității armate.
- Carol I a murit la 27 septembrie/10 octombrie 1914. Pe tron a urcat Ferdinand I.
- Doi ani, diplomația română a căutat garanții de la una sau alta dintre tabere. Într-un discurs din 1915, Nicolae Titulescu cerea intrarea în război: „Nu se ia Ardealul cu neutralitatea!”
Intrarea în război (august 1916)
- Pe 4/17 august 1916, la București, guvernul premierului Ion I. C. Brătianu a încheiat cu Franța, Marea Britanie, Rusia și Italia două acte: Tratatul de alianță și Convenția militară. După manual, esențialul era că aliații acceptau ca Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul și Bucovina să intre în statul român.
- Pe 14/27 august 1916, un nou Consiliu de Coroană a aprobat oficial cele două acte și a ales războiul de partea Antantei, hotărâre acceptată de Ferdinand I.
- A doua zi, 15/28 august 1916, a urmat declarația de război către Austro-Ungaria. Începea perioada de beligeranță, adică de participare efectivă la război.
| Perioada | De la | Până la |
|---|
| neutralitatea | 21 iulie/3 august 1914 | 14/27 august 1916 |
| beligeranța | 15/28 august 1916 | 29 octombrie/11 noiembrie 1918 |
Campania din 1916
- Peste 800 000 de militari au pornit ofensiva pe linia Carpaților, spre Ardeal; Brașovul, Toplița și Sibiul au fost eliberate; alt atac a mers spre Dobrogea.
- Fără o parte din ajutorul promis de Antanta, armata a pierdut la Dunăre și s-a retras din Transilvania.
- Pe 6/19 decembrie 1916, trupele germane au ocupat Bucureștiul; două treimi din țară erau ocupate.
- Casa Regală, guvernul și administrația s-au retras în Moldova. După manualul de clasa a XII-a, Iașiul a devenit capitală.
- În iarna grea, de tifos au murit circa 300 000 de oameni. În Imperiul Rus au fost trimise o parte din arhive, tezaurul Casei Regale și valori unice ale tezaurului național.
1917: Mărăști, Mărășești, Oituz
- În Moldova armata a fost refăcută: circa 460 000 de militari, cu armament modern. A ajutat-o misiunea franceză a generalului Henri Mathias Berthelot.
- Victoriile din vara lui 1917 de la Mărăști, Mărășești și Oituz au salvat, după manual, statul român. Bătălia de la Mărășești a început la 24 iulie/6 august 1917.
- S-au remarcat generalul Eremia Grigorescu, cu deviza „Pe-aici nu se trece!”, și generalul Alexandru Averescu. Regina Maria, patroana Crucii Roșii, îngrijea răniți.
Pacea separată
- După lovitura de stat bolșevică din Rusia (octombrie 1917) și pacea separată semnată de bolșevici, România a rămas fără sprijinul aliaților.
- A semnat Armistițiul de la Focșani (26 noiembrie/9 decembrie 1917) și Pacea de la București (24 aprilie/7 mai 1918). Prin pace, România ceda Austro-Ungariei 131 de comune și sate, își desființa armata și lăsa Puterilor Centrale monopolul asupra petrolului și cerealelor.
- Ferdinand I nu a promulgat acest tratat.
Sfârșitul
- La 28 octombrie/10 noiembrie 1918, România a reintrat în război și l-a încheiat în tabăra învingătoare.
- După manual, autoritățile române i-au convins pe aliați că pacea din mai 1918 fusese o soluție temporară, nu o trădare.
- Bilanțul: 340 000 de militari pierduți, 300 000 de răniți, 115 000 de prizonieri și dispăruți.
Basarabia în anii războiului
Basarabia a fost spatele Frontului Român. Aproape 300 000 de bărbați au fost mobilizați în armata țaristă. Industria a slăbit: cu 35 % mai puține întreprinderi active și cu 40 % mai puțini muncitori. 7 000 de oameni au murit, au fost luați prizonieri sau au dispărut.
