Ce cere programa
Programa examenului de absolvire a gimnaziului grupează la scrierea reflexivă trei forme: textul argumentativ, eseul și textul reflexiv. Eseul mai apare o dată, la scrierea metaliterară, lângă comentariul unui text liric sau epic. Ce se urmărește: să-ți pui pe hârtie experiențele, ideile, judecățile și opiniile, cu argumente și cu o notă personală. Curriculumul clasei a IX-a adaugă un lucru practic: planul de idei al eseului se face după un algoritm, nu la întâmplare. Textul argumentativ e o temă separată a programei; aici e vorba de eseu și de textul reflexiv.
Ce este eseul
Ghidul curriculumului îl descrie ca un studiu scurt în care autorul tratează o problemă (literară, filozofică, științifică) din punctul lui de vedere, fără să spună tot despre ea. Manualul de clasa a IX-a precizează că numele vine din franceză, essai, „încercare”, și că eseul e proză nonficțională, cu caracter reflexiv, un text „de graniță” între literatură, filozofie, știință și publicistică. Compoziția e liberă, opiniile personale au întâietate, iar subiectul nu trebuie epuizat: alegi un unghi. Creatorul genului este Michel de Montaigne; la noi, manualul îi socotește pionieri pe C. Negruzzi (Negru pe alb) și pe A. Russo (Piatra Teiului, Cugetări).
Textul reflexiv
Curriculumul numește scriere reflexivă lucrările pornite din experiența ta personală. Textul reflexiv stă în lista ei încă din clasa a VI-a, lângă textul argumentativ. Sursele folosite aici nu-i dau o definiție aparte, așa că reține ce spune curriculumul despre toată grupa: pornești de la ce ai trăit și ce gândești tu.
Eseul reflexiv
Eseul reflexiv (numit și discursiv) contemplă un subiect general sau abstract. Nu încearcă să te convingă că autorul are dreptate: îți arată subiectul din mai multe unghiuri și te lasă să-ți faci singur o părere. De aceea, în cuprins, fiecare paragraf pune alături un punct de vedere și unul opus, cu argumente și exemple. Ghidul îi dă două variante:
- descriptiv-reflexiv: descrii subiectul și tragi concluzii din descriere;
- abstract-reflexiv: faci analogii, reflecții și îți spui sentimentele despre subiect.
Introducerea poate porni de la o idee neobișnuită, o întrebare retorică sau un citat; încheierea poate lăsa cititorului ceva de gândit. Se scrie la persoana a III-a, afară de cazul în care sarcina îți cere chiar opinia ta.
Eseul argumentativ
Ghidul cunoaște două feluri: eseul „pro și contra” și eseul de opinie. Manualul de clasa a IX-a îl învață chiar la rubrica „Scrierea reflexivă”, cu un plan în trei părți:
- 1)Introducerea: subiectul și, într-o singură frază, opinia ta (în opinia mea, consider că, sunt de părere că).
- 2)Cuprinsul: fiecare argument în paragraful lui; argumentele pot fi raționale (fapte, dovezi) sau emoționale (impresii, convingeri). Manualul îți permite și un paragraf cu o părere opusă, dacă arăți prin argumente de ce nu convinge; la eseul de opinie, Ghidul îl cere. Conectori: în primul rând, în al doilea rând, pe lângă acestea.
- 3)Încheierea: rezumi opinia și motivul principal (în concluzie, prin urmare).
Ghidul mai cere ca fiecare paragraf să înceapă cu o frază-subiect, iar opinia din introducere să fie reluată în concluzii. Persoana I e acceptată în punctul de vedere din introducere, unul dintre puținele locuri de acest fel; în rest se scrie de obicei la persoana a III-a. La evaluare, curriculumul se uită la conținut, structură, referințe (la text, la lecturi, la experiența de viață), originalitate, întindere și corectitudinea limbii.
Eseul de la scrierea metaliterară
Scrierea metaliterară e scriere despre literatură. Curriculumul pune printre textele despre textul literar analizele, comentariile literare și eseurile elevilor și le numește texte interpretative. Un astfel de eseu are deci ca subiect o operă, pe care o interpretezi din punctul tău de vedere.
Etapele
Ghidul numără șase: identifici tema, aduni materialul, faci structura, redactezi, evaluezi critic varianta preliminară, rescrii. Sfatul nostru pentru examen: acolo, ultimele două se reduc la o recitire atentă.
La examen
În sesiunile reale ale examenului de absolvire a gimnaziului pe care le-am citit (toate sesiunile de bază din ultimii cinci ani și trei suplimentare) nu există un item numit „eseu” sau „text reflexiv”. Scrierea reflexivă se cere ca item scurt de opinie, de obicei de forma „Exprimă-ți, în spațiul rezervat, atitudinea față de…, aducând trei argumente” (în 2025: „opinia despre…”). În sesiunile de bază 2024–2026 itemul valorează 6 puncte, iar baremul 2026 îl corectează ca text argumentativ: ultimul punct e pentru rigorile textului argumentativ. Curriculumul clasei a IX-a vorbește și el de „text de tip opinie/argumentativ”. Punctajul pe criterii ține deci de textul argumentativ; de la eseu iei planul: opinia la început, argumentele, concluzia, adică eseul de opinie în mic. Programa dă și un exemplu de item în care opinia trebuie sprijinită pe un text literar, deci ține minte câteva opere bune de citat. Nu lăsa itemul gol: după nota din barem, lipsa unui răspuns la itemii din listă, între care e și textul de opinie, nu permite punctajul maxim pentru corectitudine.
Planul nostru pentru textul de opinie (un sfat, nu o regulă a baremului)
- prima frază: atitudinea, fără „și da, și nu”;
- trei argumente diferite, fiecare cu un exemplu din viață sau dintr-o carte;
- conectori între ele, ca textul să curgă;
- o frază de încheiere care reia atitudinea, în spațiul dat.
