Ce cere programa
Programa de BAC pune compoziția de caracterizare a personajului literar la scrierea metaliterară, alături de comentarea textului liric, epic și dramatic. În matricea profilului real, domeniul „Cititorul, textul și contextul istoric-cultural-estetic” îi alocă 10 puncte, cât are și textul argumentativ 5; tabelul profilului umanist nu are o linie separată pentru această compoziție, dar sesiunile reale de profil umanist o examinează tot ca item scurt, cum arată exemplele de mai departe. Curriculumul de clasa a X-a o pune printre produsele scrise ale genului epic, alături de compunerea-paralelă.
Ce este personajul și caracterizarea lui
Cuvântul „personaj” vine din latinescul persona – masca de teatru, rolul, actorul; termenul a apărut în tragedia antică greacă, unde personajul era numit „protagonist” sau „erou”. Manualul de clasa a X-a atribuie filozofului grec Aristotel definiția personajului ca „imitația unor oameni cu ajutorul cuvintelor”. Un personaj se dezvăluie cititorului direct (naratorul, un alt personaj sau el însuși îi numește o trăsătură) și indirect (din faptele, vorbele, limbajul, numele, îmbrăcămintea sau mediul lui).
Structura compoziției
O compoziție de caracterizare are, după manual, minimum trei părți: prezentarea personajului, caracterizarea propriu-zisă și încheierea. Prezentarea îl situează pe personaj după patru criterii: gradul de transfigurare a realității (fictiv, cu prototip istoric, narator, animalier, fabulos, alegoric), locul în acțiune (principal, secundar, episodic), amploarea constituirii (complex sau liniar) și tipul uman pe care îl reprezintă. Caracterizarea propriu-zisă nu e o simplă listă de trăsături: fiecare se argumentează cu o secvență de text și se comentează, nu doar se numește – manualul avertizează explicit împotriva formulelor seci de tipul „prima trăsătură de caracter este...”. Încheierea poate fi o apreciere personală, o paralelă cu alt personaj sau evocarea propriei emoții de lectură, raportată la semnificația personajului.
Portretul moral și portretul fizic
Într-un personaj complex, trăsăturile morale nu se identifică dintr-o citire în grabă: manualul recomandă notițe și scheme care să adune, pe lângă trăsături, și procedeul de caracterizare prin care apar în text. Chiar și descrierea exterioară a personajului – cum se mișcă, cum privește, cât de îngrijit sau de neglijent se arată – devine adesea ea însăși un instrument de caracterizare indirectă: un erou murdar sau cu privirea piezișă spune, prin felul cum e văzut, ceva despre firea lui, înainte ca naratorul s-o numească.
Cum apare la BAC: „Schițează portretul moral”
La examenul real, compoziția de caracterizare nu apare ca o pagină întreagă, ci ca un item scurt: „Schițează portretul moral al...”. Forma s-a schimbat de la o sesiune la alta. În 2022 cerea doar o schiță de 5-6 rânduri cu trăsături numite, pentru 4 puncte. Din 2023, se cer două trăsături, fiecare susținută cu un exemplu din text, în 6-7 sau 7-8 rânduri, pentru 5-6 puncte. În 2026, itemul a crescut la 11-12 rânduri și 10 puncte, cu un reper nou: identificarea tipului uman (1 punct), apoi, pentru fiecare dintre cele două trăsături, identificarea ei (1 punct), comentarea explicită (1 punct) și nuanțată (1 punct), plus un exemplu (1 punct) — și coerența textului (1 punct).
Exemplul curriculumului: Harap-Alb
Curriculumul însuși propune exercițiul pe un text la îndemână: fii-de-crai din Povestea lui Harap-Alb, definit după cele patru criterii de mai sus, apoi caracterizat într-o compoziție de o pagină și jumătate, cu argumentele grupate pe caracterizare directă și indirectă.