Ce cere programa
La clasa a XII-a, programa de BAC pune sub „Limba română în dinamică” două puncte vecine: stilistica funcțională și stilistica părților de vorbire și a semnelor de punctuație în textul literar. Curriculumul le leagă de competența de a comenta mărcile stilistice ale unităților de limbă în operele literare și recomandă activitatea de a comenta semnele de punctuație în texte literare și nonliterare. Valorile stilistice ale semnelor apar în program și la clasa a XI-a; la a XII-a ele se argumentează în secvențe din textele analizate.
Valoare gramaticală și valoare stilistică
Orice cuvânt sau semn are două valori. Cea gramaticală spune ce este și ce face în enunț: un adjectiv determină un substantiv, un semn al întrebării încheie un enunț interogativ. Cea stilistică spune ce efect are în textul dat și nu se învață dintr-o regulă: manualul spune că ea rezultă din context. Un răspuns bun pornește deci de la text, nu de la o listă memorată.
Părțile de vorbire în textul literar
- Substantivul: dacă revine insistent, funcționează ca simbol sau cuvânt-cheie; luat în sens figurat, creează metafore.
- Adjectivul: devine epitet (determinant expresiv, care scoate în evidență o trăsătură) atunci când sensul lui se încarcă expresiv; gradele de comparație arată o creștere sau o scădere treptată; adjectivele construiesc comparații și antiteze.
- Verbul: dă tablourilor mișcare și agitație sau sugerează o frământare interioară; poate crea personificări. Valoarea lui stă mai ales în mod și timp.
- Interjecția (parte de vorbire neflexibilă, care exprimă sentimente sau imită sunete): are, după manual, încărcătură afectivă maximă; onomatopeele creează imagini auditive.
- Adverbul și pronumele sunt, după manual, tot printre cele mai bogate în valori stilistice, dar se citesc în context, ca toate celelalte.
Verbul: mod și timp
Prezentul indicativului poate fi gnomic sau etern (un adevăr permanent), iterativ (o acțiune repetată; manualul dă ca exemplu „Vreme trece, vreme vine”), istoric sau dramatic (după DEX, prezent cu valoare de perfect, folosit în narațiune pentru o mai mare forță de evocare), cu valoare de viitor, de imperativ sau descriptiv. Conjunctivul mută emoția în reverie. Condițional-optativul exprimă o dorință intensă, greu de împlinit (exemplul manualului: „De-aș avea o porumbiță”); condiționalul trecut poate sugera regretul. Imperativul poate fi îndemn, rugăminte, amenințare, sfat sau ironie. Dintre modurile nepersonale, infinitivul dă un ton sentențios, iar gerunziul, participiul și supinul pot deveni epitete.
Semnele de punctuație
Punctuația ajută la redarea în scris a intonației și a pauzelor din vorbirea orală.
- Semnul întrebării încheie enunțul interogativ. Când întrebarea nu cere răspuns, ci comunică o idee sau o atitudine, este interogație retorică. Baremele au acceptat valori ca îndoiala, insistența, nedumerirea, uimirea, ardoarea, indignarea sau curiozitatea.
- Semnul exclamării stă după enunțuri exclamative, vocative, interjecții, porunci și îndemnuri, iar exclamația exprimă o stare afectivă puternică. Valori acceptate: admirație, certitudine, exuberanță, fermitate, mândrie, uneori ironie și dispreț.
- Punctele de suspensie marchează un gând întrerupt, o pauză psihologică sau logică, o aluzie. Ca figură se numește reticență: vorbitorul se oprește și lasă să se înțeleagă restul. Baremele au acceptat ezitare, cumpănire, reticență și interiorizarea stărilor; manualul de clasa a XII-a adaugă incertitudinea, frica, amenințarea. Când întreruperea e definitivă, punctele de suspensie îl invită pe cititor să gândească mai departe.
- Linia de pauză izolează incidentele și apozițiile, ca să le scoată în relief, arată lipsa unei părți de propoziție, de obicei a predicatului, și stă înaintea cuvântului generalizator. Două-puncte anunță enumerarea sau citatul; linia de dialog și ghilimelele încadrează vorbirea directă. Chiar virgula poate fi stilistică, atunci când izolează un atribut ca să-l sublinieze.
Cum se punctează la BAC
Itemul tipic cere valoarea stilistică a unui semn dintr-o secvență, în spațiul rezervat sau în două ori trei enunțuri. Baremele din 2023–2025 împart punctele în două părți: valoarea gramaticală (tipul enunțului, rolul semnului) și valoarea stilistică în textul dat, uneori cu un punct pentru respectarea limitei de întindere. Același tipar apare când itemul cere un cuvânt, nu un semn: întâi valoarea gramaticală, apoi efectul. Programa mai prevede itemi cu epitete și cu interogații retorice. În 2026, itemul de încadrare într-un stil funcțional cere stilul, două trăsături și câte un citat; pentru stilul beletristic, baremul a acceptat diversitatea și expresivitatea limbajului, bogăția figurilor de stil, structurile sintactice expresive și originalitatea exprimării, iar manualul reține limbajul conotativ, ambiguitatea, expresivitatea sporită și caracterul subiectiv. În testul-model al programei, la profilul umanist stilistica părților de vorbire valorează 10 puncte împreună cu stilurile funcționale, iar la cel real 5 puncte. La redactare, baremul din 2025 acordă câte 5 puncte pentru corectitudinea stilistică și pentru punctuație, scăzând câte 1 punct la fiecare două greșeli.
