Ce cere programa
La lexic, programa examenului de absolvire a gimnaziului are o singură linie: monosemia și polisemia, apoi sensul propriu/figurat, fundamental/secundar și lexical/gramatical. Curriculumul pornește de la cuvintele polisemantice în clasa a VI-a și ajunge la întreaga temă în clasa a VIII-a. Programa cere „utilizarea cuvintelor cu sensuri diferite în contexte diferite” și propune itemi ca „Ilustrează polisemia cuvântului dat în contexte/enunțuri adecvate” sau definirea a două sensuri ale unui cuvânt, fără sinonime.
Monosemie și polisemie
Un cuvânt monosemantic are un singur sens, unul polisemantic are mai multe. Manualul de clasa a VIII-a spune că sensurile unui cuvânt polisemantic sunt atestate de dicționare și legate între ele, iar polisemia începe de la două sensuri. Tot el notează că monosemia este caracteristică mai ales termenilor și cuvintelor cu circulație redusă (exemplul lui: diftong), iar polisemia, mai ales cuvintelor vechi și celor folosite des. Manualul de clasa a VI-a dă ca cuvinte monosemantice avion, oxigen și ca polisemantice floare, val, domn. Manualul de clasa a VIII-a mai arată că adjectivul devine polisemantic prin schimbarea substantivului pe care îl determină, iar verbul își îmbogățește sensul prin schimbarea subiectului sau a complementelor. Se vede și în stiluri: manualul de clasa a IX-a așază monosemantismul printre trăsăturile stilului științific, iar polisemantismul și sensul conotativ printre cele ale stilului beletristic.
Polisemie sau omonimie?
Sensurile unui cuvânt polisemantic sunt înrudite. Omonimele sunt, în formularea manualului de clasa a VI-a, „cuvinte distincte care au aceeași formă, dar sensuri total diferite”, iar dicționarele explicative le prezintă în articole lexicografice diferite. Același manual arată că masă (mobila) și masă (mulțime de oameni) sunt omonime, iar fiecare dintre ele este la rândul ei polisemantică. Regulă de lucru, dedusă din aceste exemple (nu o formulare din manual): sensuri numerotate în același articol înseamnă polisemie, articole diferite înseamnă omonime.
Sensul propriu și sensul figurat
Manualul de clasa a VIII-a definește sensul propriu drept „oricare dintre sensurile cuvântului, motivat printr-o legătură directă cu realitatea” și adaugă că orice cuvânt are unul sau mai multe sensuri proprii, pe când apariția sensurilor figurate este „virtuală”, adică posibilă, nu sigură. DEX definește figuratul ca folosirea cuvântului cu alt înțeles decât cel obișnuit, propriu, de obicei pentru efecte stilistice. În dicționar îl recunoști după abrevierea fig. Exemplu din modelul manualului pentru sensul figurat: o mână de oameni înseamnă foarte puțini oameni, deci cuvântul numește aici o cantitate mică, nu o parte a corpului. Atenție: DEX '09 definește „propriu”, despre sensuri, ca „de bază, prim”, altfel decât manualul. Cele două definiții nu coincid; pentru lecția de față se folosește cea a manualului.
Sensul fundamental și sensul secundar
Manualul de clasa a VIII-a definește sensul fundamental ca „sens cu care cuvântul este format sau împrumutat”, iar pe cel secundar ca „sens derivat din cel fundamental”. Tot după manual, sensul fundamental este definit în dicționare în primul rând, iar sensurile secundare se dezvoltă ulterior. Nu amesteca perechile: propriu/figurat și fundamental/secundar sunt două încadrări separate, iar manualul cere uneori ambele pentru același cuvânt („propriu sau figurat; fundamental sau secundar”).
Sensul lexical și sensul gramatical
Manualul definește sensul lexical ca „înțelesul individual propriu fiecărui cuvânt”, iar pe cel gramatical ca „înțelesul propriu unui cuvânt prin raportarea la o parte de vorbire”. Tot el notează că fiecare parte de vorbire are un sens lexical specific: adjectivul numește însușiri, verbul acțiuni, adverbul circumstanțe. Informația gramaticală o afli din dicționar, lângă cuvântul-titlu: în CHEIE, chei, s. f. urmează forma de plural și abrevierea s. f., pe care baremul din 2023 (sesiunea suplimentară) o descifrează „substantiv feminin”.
Cum citești un articol de dicționar
Folosește articolul cheie din DEX '09, cu șase sensuri.
- Numerele. Fiecare sens are un număr; la numărat contează numai ele. Semnul ♦ stă în interiorul unui sens (în cheie, în sensul 3, înainte de 4) și nu adaugă un sens numerotat; la articolul prag din testul de exersare 2 din 2026 baremul a numărat 7 sensuri, deși articolul are subsensuri ♦.
- Ordinea. După manual, sensul fundamental este definit primul. Într-un articol, primul sens numerotat (în cheie, sensul 1) este deci cel definit în primul rând; celelalte vin după el.
- **Marca *fig.*** Sensul 2 din cheie începe cu marca Fig. și se explică prin soluție, explicație. Atenție: marca poate apărea și în interiorul unui sens, ca la sfârșitul sensului 6.
- Semnul ◊. După el urmează locuțiuni și expresii, de exemplu a ține sub cheie = a ține încuiat. Sensul unei expresii îl iei din articol, nu din ce ți se pare.
- Sensul din text. Compară definițiile cu cuvintele din jurul lui: a descuiat ușa cu cheia duce la sensul 1, cheia problemei la sensul 2. Baremele au cerut diferit: în 2024 (sesiunea de bază) au acceptat definiția sau „primul sens / sensul 1”, în 2026 (sesiunea de bază) definiția sau „2 / al doilea”, la testul de exersare 2 din 2026 numărul sensului sau definiția lui; în 2025 baremul a dat numai definiția. Definiția a fost acceptată în toate aceste baremuri.
Cum apare la examen
Tema revine în două forme. Prima: enunțuri proprii în care cuvântul apare cu sensuri date sau diferite (2022, 2023, 2024 suplimentară). A doua: analiza unui articol de dicționar, un item de 5 puncte, câte 1 punct pentru fiecare informație, prezent în toate sesiunile din 2024–2026 și la ambele teste de exersare din 2026. Baremul acceptă orice enunțuri care arată sensurile cerute, nu un enunț anume.
