Ce cere programa
Programa examenului pune la scrierea imaginativă „textul descriptiv” și „portretul”; sarcinile ei model includ „un text descriptiv al spațiului în care preferi să citești”, iar modelul de test cere „o sală de clasă”, cu punctul pentru obiect marcat „criteriu eliminator”. Curriculumul urcă treptat: obiecte în clasa a V-a, loc, ființă sau obiect în a VI-a, localitate și itinerar în a VII-a, „de interior, de obiecte” în a VIII-a, textul descriptiv (nota: „de activități”) și portretul în a IX-a. Itemii de examen cer totuși obiecte și spații (constatarea ne aparține).
Ce este descrierea
Descrierea este un mod de expunere, ca narațiunea și dialogul. Textul descriptiv poate înfățișa un obiect, o ființă, un fenomen al naturii sau un peisaj (manualul clasei a V-a); dicționarul de termeni literari o definește ca zugrăvire a trăsăturilor particulare ale unui lucru, fenomen sau aspect din natură. Prin ea ajung la cititor emoții, stări și idei (manualul clasei a V-a), iar trăsăturile vin una după alta (manualul clasei a VI-a).
Față de narațiune, după același dicționar, obiectul descrierii este situat în spațiu, iar al narațiunii este desfășurarea faptelor în timp. Concluzia practică ne aparține: într-o descriere parcurgi obiectul cu privirea, nu povestești ce s-a întâmplat cu el.
Descrierea poate fi artistică, științifică, tehnică, publicitară sau uzuală (manualul clasei a VIII-a); cea științifică are obiectivitate, exactitate, claritate, cea poetică vrea să trezească o stare sufletească.
Cum se construiește
Ghidul curriculumului dă schema eseului descriptiv școlar, nu a itemului scurt de examen; folosirea ei la item este sfatul nostru. Schema: introducere („cine, când, unde și cum”), cuprins (fiecare aspect într-un paragraf cu o idee principală), concluzie (comentarii și sentimente). Tehnica din ghid: de la aspectele generale la detalii, adjective variate, simțurile (auz, văz, miros, tact, gust). Pentru un obiect, manualul clasei a VIII-a cere repere și cuvinte-cheie adunate înainte, apoi culoarea, aspectele tehnice (dimensiuni, structură, material) și utilitatea.
Limbajul expresiv vine din epitet (determinant expresiv pe lângă un substantiv sau un verb) și comparație (doi termeni apropiați printr-o însușire comună), după DEX. În „Iarna” de Alecsandri (mort în 1890, text de domeniu public): epitetul din Soarele rotund și palid, comparația din plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, o imagine pentru auz, clinchete de zurgălăi.
Portretul
Portretul este, după manualul clasei a IX-a, o descriere scurtă a unui personaj, real sau fictiv. Are trei forme: fizic (cum arată: înfățișare, port, gesturi), moral (cum este sufletește: calități, defecte) și complex (amândouă într-un singur text). În autoportret, naratorul, eroul liric sau un personaj se descrie pe sine. Caracterizarea este altceva: mult mai amplă, ține de întreaga operă, pe când portretul rămâne scurt.
Dicționarul numește portretul fizic și prosopografie, iar caricatura o deformare intenționată, cu trăsături exagerate ca să stârnească râsul. Exemplu ales de noi, nu din manual: în Povestea lui Harap-Alb, Creangă (mort în 1889) înfățișează un om cu niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăbălăzate, pe care Harap-Alb îl numește apoi Gerilă.
Cum se scrie: trăsăturile morale se deduc din fapte, comportament, felul de a vorbi și relațiile cu alții (manualul clasei a VI-a). Într-un exercițiu de clasa a IX-a, pentru portretul unei persoane din fotografie de epocă, manualul cere perioada și, eventual, ocupația, statutul social, posibilele trăsături de caracter și temperamentul.
Ce a cerut examenul în 2022–2026
Corpusul nostru are zece lucrări de limba română: opt sesiuni și două teste de exersare 2026. Descrierea este item de 4 puncte în opt dintre ele: șapte sesiuni din opt și exersare 1. În 2025 suplimentară și în exersare 2 se cere o relatare, iar în 2024 bază relatarea este un item separat (constatările ne aparțin). Cerința începe cu „Descrie, în spațiul rezervat,” și numește un obiect sau un spațiu. Portretul nu este item în aceste zece lucrări, dar la alolingvi 2026 (bază și ambele teste de exersare) se cere „portretul moral” al unui personaj din text, în trei enunțuri argumentate, 3 puncte.
| Lucrarea | Cele 4 puncte |
|---|
| 2022 bază | 1 obiectul cerut (criteriu eliminatoriu), 1 rigorile descrierii, 1 logica și coerența, 1 limita de întindere |
| 2023 suplimentară | 1 spațiul solicitat (criteriu eliminatoriu), apoi aceleași trei puncte |
| 2023 bază, 2024 bază și suplimentară, 2025 bază | câte 1 pentru obiectul sau spațiul cerut, rigorile descrierii, coerență și logică, limită |
| 2026 bază, test de exersare 1 | 1 obiectul; 2 rigorile (3-4 caracteristici distincte: 2 puncte; 1-2: 1 punct; niciuna: 0); 1 limita |
Baremul nu enumeră rigorile descrierii; în 2026 spune doar câte caracteristici distincte dau punctele, fără să le definească, și nu mai are un punct separat pentru logică și coerență. În 2026 descrierea (itemul 12) este printre itemii fără de care nu se dă punctajul maxim pentru limbă, iar cele 5 puncte pentru limbă scad cu un punct la fiecare două greșeli (4 la 1-2 greșeli, 0 peste 8).
Planul nostru (un sfat, nu o regulă a baremului)
- 1)Subliniază obiectul sau spațiul cerut, orice precizare („pe care o cunoști”) și spațiul rezervat.
- 2)Alege o ordine și ține-o: de la ansamblu la detaliu, de sus în jos sau de la intrare spre fund.
- 3)Adună patru feluri de însușiri: formă și dimensiune, culoare și material, părți, stare sau utilitate. Variază adjectivele: nu repeta „frumos” și „mare”.
- 4)Adaugă un simț (auz sau tact) și una-două figuri.
- 5)Încheie cu o propoziție despre impresia de ansamblu, nu cu o întâmplare.
- 6)Numără caracteristicile, verifică obiectul cerut și ortografia.
La portret: cine este persoana, apoi înfățișarea, portul, gesturile, apoi un gest sau un obicei care arată o trăsătură morală.
