Ce cere programa
Programa de BAC trece „Renașterea și Umanismul” în capitolul epocii medievale, iar în lista noțiunilor acelei epoci apar „Renaștere” și „Umanism”. Tema nu poartă asterisc, deci intră la toate profilurile: asteriscul din program lasă o temă doar profilurilor umanist și arte. Mai jos sunt cauzele mișcării, ideile umaniștilor și oamenii care au creat în literatură, știință și artă.
Ce a fost Renașterea
După manualul de clasa a X-a, a fost o mișcare culturală și social-politică care, între secolele XIV și XVI, a dus lumea de la orânduirea medievală la cea modernă. Drumul i l-au pregătit orașele cu economie în creștere, manufacturile, schimburile comerciale tot mai intense, marile descoperiri geografice și tiparul. Pentru examen rămâne cadrul din manual: secolele XIV–XVI.
Cuvântul înseamnă „naștere din nou”. Încă din 1550 Giorgio Vasari scria în Vieți despre „rinascita” artelor. Enciclopedia Britannica (1911) numește Renașterea un interval de timp cunoscut, dar nedefinit precis, și îi dă două sensuri: trecerea de la Evul Mediu la epoca modernă și schimbările de atitudine intelectuală și morală a națiunilor occidentale care au însoțit-o. Articolul spune că nu a fost o ruptură bruscă și că nu poate fi închisă în limite cronologice stricte. Totuși propune ca reper de început anul 1453, căderea Constantinopolului, după ce italienii se desprinseseră deja conștient de Evul Mediu, iar jumătatea de secol 1450–1500 o numește punctul ei culminant.
De ce în Italia
- Manualul invocă vestigiile Antichității și orașele-republici Florența, Genova și Veneția.
- Britannica numește Italia o mare școală a noii învățături, la care erau chemați germanii, francezii și spaniolii. În istoriografie, Jacob Burckhardt vede în caracterul statelor italiene, republici sau despotisme, nu singurul, dar principalul motiv al dezvoltării timpurii a italianului, pe care îl numește „întâiul născut dintre fiii Europei moderne”.
- Din Italia tranziția s-a întins în Franța, Anglia, Țările de Jos și statele germane. Între 1494 și 1530 peninsula, împărțită între mai multe state (vezi harta), a devenit câmp de luptă pentru francezi, germani și spanioli.
Umanismul
După manual, el stă la baza ideilor Renașterii și așază în centru omul: interesele lui, încrederea în forța și în virtutea sa. A apărut în Occident în secolul al XIV-lea, ca reacție la feudalism și la scolastică. Britannica adaugă efortul omului de a se reconstitui ca ființă liberă, nu supusă despotismului teologic, cu ajutorul literaturii grecești și romane. Epoca își vede omul ideal ca pe unul liber, moral și răspunzător de faptele sale.
Tiparul
Manualul pune apariția tiparului (Johann Gutenberg) printre factorii care au grăbit răspândirea ideilor umaniștilor. Gutenberg, tipograf german, se presupune născut la Mainz în jurul lui 1398 și a murit, se pare, la începutul lui 1468.
Personalități și opere
| Domeniu | Cine și ce (după manual; unde nu, după Britannica 1911) |
|---|
| Literatura în Italia | Dante Alighieri (1265–1321), „Divina comedie”, precursor al Umanismului; Francesco Petrarca (1304–1374), admirator al Antichității romane; Giovanni Boccaccio (1313–1375), „Decameronul” |
| Literatura în alte țări | François Rabelais, „Gargantua și Pantagruel”, critică a educației medievale; William Shakespeare (1564–1616), 37 de piese; Miguel de Cervantes (1547–1616), „Don Quijote” |
| Satiră | Erasmus, „Elogiul nebuniei”: regi, episcopi și papi arătați supuși Nebuniei |
| Știință | Nicolaus Copernic, teoria heliocentrică, tratatul „De revolutionibus orbium coelestium” (tipărit în 1543); Galileo Galilei, argumente noi |
| Filozofie | Francis Bacon, Thomas Morus, Tommaso Campanella, Giordano Bruno |
| Pictură | Sandro Botticelli (1445–1510), Raffaello Sanzio (1483–1520), Leonardo da Vinci (1452–1519), Michelangelo, Capela Sixtină |
| Arhitectură | Filippo Brunelleschi, cupola Catedralei Santa Maria del Fiore din Florența (lucrarea i-a fost încredințată în 1419) și, ca unul dintre primii, perspectiva; Donato Bramante și Michelangelo, Catedrala „Sf. Petru” din Roma |
| Sculptură | Donatello, Michelangelo |