History of Romanians and world history, BAC · Epoca modernă

Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821: cauze, desfășurare, urmări

Revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu este o temă a programei de BAC la istorie: Eteria, Proclamația de la Padeș, sfârșitul și urmările ei. Aici ai datele, personajele și termenii ei, cu trimitere la manuale și la documente.

This topic is in Romanian.

What the program asks for
What you need to know
Maps
Videos
Flashcards
Topic quiz
At the exam

What you need to know

Ce cere programa
Programa de BAC numește tema „Revoluția sub conducerea lui Tudor Vladimirescu din 1821”, îl include pe Tudor între personalitățile epocii moderne și are „fanariot” între termenii ei.

De ce a izbucnit (după manualul de clasa a XI-a)

Regimul fanariot intrase în criză: străinii apăsau tot mai tare, instituțiile statului se degradau, iar boierii pământeni i se opuneau.
Țăranii erau împovărați de dări și de abuzuri; negustorii și orășenii sufereau din cauza monopolului comercial otoman și a vămilor interne.
Din afară veneau exemplul Revoluției franceze (1789) și luptele din Balcani: răscoala sârbilor din 1804–1816 și mișcarea grecilor.
Eteria, societate secretă greacă întemeiată în 1814 la Odesa, era condusă din 1820 de Alexandru Ipsilanti, general în armata rusă. Manualul de clasa a XI-a spune că printre membrii ei erau și boieri din Principate; cel de clasa a VII-a, că românii vedeau în eteriști tot pe fanarioți și au pornit o mișcare proprie.

Conducătorul și oastea
Tudor Vladimirescu (1780–1821) era din satul Vladimir din Oltenia, după manualul de clasa a VII-a; cel de clasa a XI-a scrie „Vladimiri”, județul Gorj, și îl socotește născut între 1770 și 1780, într-o familie de moșneni. În 1813 a fost numit căpitan de panduri. Pandurii erau ostașii lui, mai ales țărani liberi din Oltenia.

Cronologia 1821–1822 (datele din manuale)

Data	Evenimentul
18 ianuarie	moare domnul Alexandru Șuțu
23 ianuarie	Proclamația de la Padeș
februarie	Cererile norodului românesc
sfârșitul lui februarie	Ipsilanti trece Prutul și intră în Iași
21 martie	Tudor intră în București
27 mai	Tudor este asasinat (după manualul de clasa a VII-a)
1 iulie 1822	sultanul numește domni pământeni

Începutul și programul
După moartea lui Șuțu s-a format la București un Comitet de oblăduire cu șase membri; trei dintre ei l-au desemnat pe Tudor conducător al pandurilor. Proclamația de la Padeș cheamă la luptă „tot norodul omenesc” și spune că nicio pravilă nu oprește omul să întâmpine răul cu rău. Mii de oameni, mai ales țărani, s-au alăturat curând. În „Cererile norodului românesc” cerea, între altele, desființarea vămilor din orașe și sate și ca dregătoriile să nu se mai dea pe bani. Manualele nu dau aceeași dată documentului: 16 februarie (clasa a XI-a) și 22 februarie (clasa a VII-a).

Marșul spre București
Pandurii au ocupat Craiova și au trecut Oltul, iar arnăuții trimiși de Divan s-au alăturat lor. După manualul de clasa a VII-a, oastea a intrat triumfal în București la 21 martie, iar Tudor a rămas două luni stăpân pe capitală. Manualul de clasa a XI-a adaugă tabăra de la Cotroceni și scopul lui ascuns: domnia, nu ca revoluționar, ci cu acordul boierilor și cu binecuvântarea Bisericii.

Tudor și Eteria (după manuale)
Ipsilanti a intrat în Iași, dar țarul Alexandru I, care întemeiase Sfânta Alianță, nu se putea declara de partea unei răscoale contra sultanului, stăpân legitim. La început Tudor a crezut că înțelegerea cu eteriștii îi va folosi poporului; a colaborat prudent cu grecii, fără să li se subordoneze, dar a negociat și cu turcii, iar relațiile s-au răcit. Țarul a condamnat ambele mișcări, iar otomanii au hotărât să ocupe Principatele. Tudor a părăsit Bucureștiul; a fost răpit de Iordache Olimpiotul cu ajutorul unor șefi de panduri, dus în tabăra lui Ipsilanti, torturat și ucis. Manualul de clasa a VII-a dă data asasinării, 27 mai 1821; cel de clasa a XI-a scrie că otomanii au invadat la 25 mai și că peste două zile Tudor a plecat din capitală, iar data morții nu o dă.

Sfârșitul și urmările
Pandurii au fost învinși lângă Tismana, eteriștii la Drăgășani; restul a fost nimicit în Moldova, la Sculeni și Secu. Sultanul a numit la 1 iulie 1822 pe Ioniță Sturdza în Moldova și pe Grigore Ghica în Țara Românească. Manualul de clasa a XI-a socotește rezultatul principal lichidarea regimului fanariot. În primăvara lui 1821, din cauza mișcării eteriste, boieri, clerici și negustori din Principate, printre ei mitropolitul Veniamin Costache, s-au refugiat la Chișinău.

Răscoală sau revoluție?
Programa și manualul de clasa a VII-a spun „revoluție”, cel de clasa a XI-a „răscoală” și cere argumente pentru ambele. O recenzie din 2023 arată că un studiu dintr-un volum al Academiei Române se întreabă dacă a fost mișcare populară, revoltă sau revoluție. Istoricul Jipa Rotaru îl citează pe Hașdeu, care ar fi scris că 1821 marchează începutul istoriei moderne a României. O lege din „Anul Tudor Vladimirescu”, 2021, l-a declarat pe Tudor erou al națiunii.

Termeni

Panduri: ostașii lui Tudor, mai ales țărani liberi din Oltenia.
Comitet de oblăduire: organul de șase membri format la București la moartea lui Șuțu.
Fanarioți: greci din cartierul Fanar al Constantinopolului, dintre care erau numiți domnii Principatelor.

Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821: cauze, desfășurare, urmări

What the program asks for

What you need to know

Maps

Videos

The rest of this topic is in the subscription

Sources

Who stands behind this page