Romanian language and literature, BAC · Cititorul și contextul istoric-cultural-estetic

Limba română: idiom romanic, demnitate națională și valori UNESCO

Unitatea deschide clasa a XI-a la BAC: locul românei între limbile romanice ale Europei și sentimentul demnității naționale. Aici: metafora „mesei romanice”, „Cântarea României” de Alecu Russo și patrimoniul UNESCO al Moldovei.

What the program asks for
What you need to know
Videos
Flashcards
Topic quiz
At the exam

What you need to know

Ce cere programa
La clasa a XI-a, domeniul „Cititorul și contextul istoric-cultural-estetic” se deschide cu unitatea „Identitate lingvistică și culturală”, cu trei teme: limba română în diversitatea lingvistică europeană, sentimentul demnității naționale, limba și literatura română ca valori ale culturii naționale în context global. Competențele cerute sunt promovarea limbii române ca idiom european modern și ca limbă de stat, prin valorizarea conștiinței lingvistice și culturale, și valorificarea sentimentului demnității naționale prin resurse lingvistice și literare în medii variate; printre rezultatele învățării, redactarea unor texte despre experiența de vorbitor al unei sau al mai multor limbi. Curriculumul propune temele transdisciplinare „Eu ca reprezentant al familiei de limbi romanice”, Ziua Europeană a Limbii Materne și „Cultura neamului meu în patrimoniul UNESCO”, cu activități ca un blog, un minighid de conversație sau texte pentru diaspora românească.

O limbă romanică, într-o Europă slavă
Lingviști și istorici citați de acad. Gheorghe Chivu — între ei Ferdinand Lot, Carlo Tagliavini, Sextil Pușcariu, Alexandru Rosetti, Eugen Coșeriu — au numit româna „al patrulea picior al mesei romanice”, alături de italiană, franceză și spaniolă, sau „o insulă de romanitate într-o mare slavă”. Dovada stă în circa 500 de cuvinte din fondul lexical principal, comune cu limbile romanice occidentale și folosite constant în Romania — numele pe care lingviștii îl dau largului teritoriu european unde se vorbesc limbi romanice. Vecinii au numit altfel acest idiom: sârbii le-au spus vorbitorilor de limbă română din sudul Dunării „vlahi”, iar maghiarii folosesc până azi „oláh”, în alternanță cu „român”; separat, tot maghiarii numesc italiana „olasz nyelv”, de la Olaszország, numele Italiei în maghiară.

Sentimentul demnității naționale: Alecu Russo
Alecu Russo (17 martie 1819 – 5 februarie 1859, Iași) s-a implicat, în 1848, în mișcarea revoluționară din Moldova: a susținut mișcarea de unire a Principatelor și a participat la Marea Adunare de pe Câmpia Libertății de lângă Blaj. Prima versiune a „Cântării României”, în franceză, a apărut la Paris, în revista „România viitoare”, în noiembrie 1850, fără semnătura autorului; un an mai târziu, în 1851, Nicolae Bălcescu a tradus-o în română și a publicat-o cu o prefață proprie — de aici vechea dispută asupra paternității operei. Russo însuși a retipărit o nouă versiune românească în 1855, în „România literară”. Poemul în proză, socotit unul dintre cele mai frumoase ale literaturii române, se deschide cu un motto dintr-o cronică moldovenească despre demnitate: „mai bine muriți prin sabia lui, decât să fiți privitori împilării și ticăloșiei țării voastre”. Russo întreabă țara: „Care e mai mândră decât tine între toate țările semănate de Domnul pe pământ?”, îi amintește că odată „fruntea ta […] nu se pleca atunci rușinoasă înaintea străinilor”, și o cheamă: „Deșteaptă-te, pământ român! Biruește-ți durerea…”. Criticul Liviu Leonte a arătat că titlul nu trimite doar la numele țării, ci și la „românism” — spirit, sentiment, limbă: cuvântul „România” nu revine niciodată în poem, care folosește în schimb expresiile „țară română”, „pământ român”.

Valori ale culturii naționale în context global
Ziua Internațională a Limbii Materne, propusă de Bangladesh și aprobată de Conferința Generală UNESCO în 1999, se marchează din anul 2000, la 21 februarie, pentru a promova diversitatea culturală și lingvistică; Agenția Relații Interetnice a Republicii Moldova o leagă de limbile materne ale minorităților naționale din țară. Pe Lista Reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial, Republica Moldova are, împreună cu România, colindatul de ceată bărbătească, ritual de Crăciun înscris în 2013, și practicile legate de 1 martie, înscrise în 2017 împreună cu Bulgaria și Macedonia de Nord: confecționarea, oferirea și portul unui șnur roșu și alb, dezlegat când se vede primul pom înflorit, prima rândunică sau primul cocostârc.

Limba română: idiom romanic, demnitate națională și valori UNESCO

What the program asks for

What you need to know

Videos

The rest of this topic is in the subscription

Sources

Who stands behind this page