Ce cere programa
Tema face parte din blocul „Lumea postbelică” al programei de clasa a IX-a. Programa nu leagă listele ei de teme anume, dar în ele apar colectivizare, regim totalitar, represiuni și personalitatea Iosif Stalin, toate legate de acest subiect. În exemplul de test din programă, regimul totalitar este explicat așa: puterea e în mâna unei singure persoane sau a unui partid, există cenzură și poliție politică, iar drepturile și libertățile fundamentale sunt încălcate.
De unde se pornește
După ce Armata Roșie a reocupat Basarabia, în 1944, au revenit structurile regimului sovietic. Manualul clasei a IX-a notează că, în doi ani și jumătate, au fost arestați și deportați 757 de foști polițiști, jandarmi și alte „elemente ostile”. Noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 este un val separat, mai vechi. Manualul îl dă după Comisia pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar: 5 479 de arestați și 24 360 de deportați din Basarabia și nordul Bucovinei.
Foametea din 1946–1947
Manualul clasei a IX-a explică foametea prin politica fiscală stalinistă, în ani de secetă. Gospodăriile țărănești individuale trebuiau să predea statului produse în cantități pe care manualul le socotește „exagerate”, fără scutiri și la termene fixe. Exemplu din manual, după I. Șișcanu: o gospodărie cu 2 ha din județul Tighina (Bender) avea de dat 160 kg de cereale, 40 kg de carne, 120 de ouă și 100 de litri de lapte de la fiecare vacă. Cine nu respecta cotele plătea amenzi sau pierdea bunuri, iar cine se împotrivea era judecat pentru „crime contrarevoluționare”: 15 500 de oameni în 1946 și 21 707 în 1947.
- 1945. Deși era secetă, după manualul clasei a IX-a livrările obligatorii au crescut la 272 de mii de tone de cereale.
- 1946. Din cauza secetei, spune manualul clasei a XII-a, recolta a fost de 365 000 de tone, de 2,5 ori mai mică decât în 1945. Planul pentru 1946 apare diferit în cele două manuale: clasa a IX-a dă 161 de mii de tone de predat, plan îndeplinit în proporție de 101,5 %; clasa a XII-a spune că planul inițial a fost redus în august la 72 700 de tone. Cifrele nu coincid, iar la examen se folosește cea din sursa dată.
- Cum se strângeau cerealele. Percheziții, confiscări, arestări și bătăi, cu ajutorul activiștilor locali de partid și al organelor de represiune.
- Urmările. După manualul clasei a IX-a, 70,5 % din populație nu avea produse alimentare. Au murit 82 062 de oameni în 1945, 64 949 în 1946 și 139 526 în ianuarie–iulie 1947.
Câți au murit
Nu există o statistică completă a deceselor, de aceea sursele dau cifre diferite. Ele numără lucruri diferite: morți de distrofie, victime ale foametei și ale epidemiilor, decese din registrele stării civile.
| Sursa | Ce spune |
|---|
| Manualul clasei a IX-a | 150–200 de mii de morți de distrofie |
| Manualul clasei a XII-a | 200 000–350 000 de victime ale foametei și ale epidemiilor, estimare pe date documentare |
| A. Țăranu și I. Șișcanu | 115 000 de morți din registrele stării civile, fără cei neînregistrați; pentru totalul foametei estimează 150–200 000 |
La examen se folosește cifra din sursa dată.
Cum explică sursele cauzele
- Un raport oficial, reprodus în manualul clasei a IX-a, invocă seceta și neroada.
- Manualul însuși: foametea a rezultat din activitatea PC(b) și a structurilor statului sovietic; URSS avea resurse să hrănească oamenii, dar rămânea un mare exportator de cereale.
- Istoricul Ion Șișcanu: seceta a contat, însă efectul ei a fost umflat ca să se justifice rechizițiile.
Deportările din 1949
- 17 martie 1949. Conducerea PC și a guvernului RSSM i s-a adresat lui Stalin, cerând „permisiunea” CC al PC(b) din toată Uniunea de a deporta „elementele chiaburești naționaliste”.
- 6 aprilie 1949. După manual, Biroul Politic al CC al PC(b) din URSS a hotărât deportarea pe veci a 11 280 de familii (40 850 de persoane) în Kazahstan și în regiuni ale RSFSR: ținutul Altai, regiunile Kurgan, Tiumen și Tomsk.
- 28 iunie 1949. Consiliul de Miniștri al RSSM a confirmat listele, cu 11 342 de familii.
- Noaptea de 5 spre 6 iulie 1949. Ministerul Securității de Stat al RSSM a început operațiunea cu numele de cod „Iug” („Sud”). O familie putea lua cel mult 150 kg, iar oamenii au fost urcați în vagoane de marfă sau de vite.
- Rezultat. 35 796 de persoane, după manual (9 864 de bărbați, 14 033 de femei, 11 889 de copii; însumate, părțile dau 35 786). Manualul numește operațiunea apogeul terorii în masă între Prut și Nistru.
Manualul clasei a XII-a spune că deportările au fost o metodă de forțare a colectivizării și de reducere la tăcere a populației. În iulie–august 1949 numărul gospodăriilor colectivizate a crescut de 2,2 ori, de la 32,2 la 72,3 %, iar către finele lui 1950 erau colectivizate 97,0 %.
1951: operațiunea „Nord”
La 1 aprilie 1951 a început operațiunea „Sever” („Nord”), al treilea val de deportare în masă, îndreptat în special împotriva Martorilor lui Iehova: 723 de familii (2 617 persoane).
Biserica și memoria
Între aprilie 1944 și mai 1946 au fost lichidate 17 organizații și grupuri religioase; în 1949 mai activau 558 de biserici din 931. Pe 6 iulie se marchează Ziua victimelor stalinismului.
Termeni
Deportare: strămutarea forțată a oamenilor, ca pedeapsă, într-un ținut îndepărtat. Chiabur (culac): țăran înstărit, deposedat de bunuri și prigonit ca „dușman de clasă”. Distrofie: boală a organismului provocată de tulburările de nutriție. Colectivizare forțată: silirea țăranilor să-și predea pământul și munca în colhozuri și sovhozuri.