History of Romanians and world history, Grade 9 · Lumea postbelică

RSSM: economie și societate (1944–1985)

Cum a funcționat RSSM între 1944 și 1985: colectivizarea forțată, agricultura și industria planificate, nivelul de trai. Datele, persoanele și termenii temei de examen, cu trimitere la manual.

This topic is in Romanian.

What the program asks for
What you need to know
Drawings and diagrams
Videos
Flashcards
Topic quiz
At the exam

What you need to know

Ce cere programa
În lista noțiunilor sunt colectivizare, regim totalitar și represiuni. Un exemplu de sarcină din programă cere să argumentezi, din surse, că regimul totalitar comunist a avut consecințe nefaste în RSSM. Programa definește regimul totalitar: puterea aparține unei persoane sau unui partid, există cenzură și poliție politică, iar drepturile omului sunt încălcate.

Puterea sovietică revine (1944)

Sediul autorităților sovietice a fost la Soroca între martie și august 1944; după operația Iași–Chișinău organele centrale au trecut la Chișinău.
După manual, art. 4 al Convenției de armistițiu din 12 septembrie 1944 a reconfirmat frontiera din vara lui 1940 și a restabilit RSSM.
Partidul Comunist conducea planificat viața politică și economică, cu monopol asupra tuturor domeniilor.
După manual, posturile-cheie erau ocupate de oameni veniți din alte republici. Nomenclatorul, lista posturilor de conducere întocmită la Moscova, avea în 1952 un număr de 1 657 de posturi, iar moldovenii au ocupat doar 19,3 % din ele. Prim-secretar între 1961 și 1980 (după manualul de clasa a IX-a) a fost I. Bodiul, născut în Ucraina; după el, S. Grosul.
În 1947 județele au dispărut, iar în locul lor au apărut raioanele. Constituția RSSM, după modelul celei sovietice din 1977, a fost adoptată la 15 aprilie 1978.

Populația
Numărul locuitorilor a crescut de la 2 356 700 în 1941 la 4 335 360 în 1989. După manual, componența etnică s-a schimbat prin deportări, transferuri de populație și aducerea de specialiști pentru industrializare. În 1977 doar 46 % dintre muncitorii și funcționarii din industrie erau localnici.

Colectivizarea forțată

Prin hotărârea din 7 iunie 1944, gospodăriile individuale de pe malul drept al Nistrului au primit norme anuale de predare a produselor agricole, indiferent de suprafață și de recoltă. Cine nu preda era judecat, întemnițat, iar averea îi era confiscată.
La 6 iulie 1949 (manualul de clasa a XII-a: în noaptea de 5 spre 6 iulie) peste 11 mii de familii au fost deportate în Siberia și Extremul Orient. După manual, scopul era să fie înfricoșată țărănimea. După deportare, în iulie–august 1949, au fost de două ori mai mulți țărani gata să se înscrie în colhoz. După tabelul din manual, ponderea gospodăriilor colectivizate a crescut de la 32,2 % la 1 iulie 1949 la 66,0 % la 20 august.
Către finele lui 1950, 97 % din gospodării erau colectivizate.

După manual, colectivizarea s-a făcut prin dictat, cu măsuri administrative, ignorând interesele țăranilor. Colhozul a devenit celula economică principală a satului. Pământul și mijloacele de producție au trecut în proprietate colectivă („în realitate, a statului”), iar fostul țăran a devenit muncitor agricol. A apărut „aristocrația colhoznică”, sprijin al regimului.

Agricultura

Economia urma cincinalele, adică programele de dezvoltare socialistă planificată.
Sub dezghețul hrușciovist (1953–1964) impozitele au scăzut, iar prețurile de achiziție au crescut. În cincinalul 1954–1958 recolta medie anuală de cereale din colhozuri a fost cu 58,8 % mai mare decât în cincinalul precedent.
„Experimentul moldav” (anii ’60–’70), inițiat de Ivan Bodiul, a creat complexe agroindustriale. Cea mai mare, „Moldvinprom”, avea peste 200 de sovhozuri tip fabrică. După manualul de clasa a IX-a, îngrășămintele minerale au crescut de la 18 mii de tone (1960) la 400 mii (1985), iar chimizarea excesivă a dăunat solurilor și sănătății. Manualul de clasa a XII-a dă 410 mii pentru 1985.

Industria

Ramurile principale erau industria alimentară și cea ușoară. În 1958 funcționau 1 707 întreprinderi mari; în același an producția industrială era de 2,6 ori, iar energia electrică de 28 de ori mai mare decât în 1940. După 1958 s-a dezvoltat industria grea, mai ales construcția de mașini. Până în 1984 volumul industriei a crescut de 62 de ori față de 1940.
Hidrocentrala de la Dubăsari a intrat în funcțiune la sfârșitul lui 1954.
Părțile slabe, după manual: Moscova a legat economia de centru prin întreprinderi unionale și cadre aduse din alte republici. Uzinele au fost construite într-o republică aproape fără materii prime și doar asamblau piese. Mii de hectare de cernoziom au fost pierdute.

Cum trăiau oamenii (după manualul de clasa a XII-a)

Nivelul de trai era sub media unională, iar salariul mediu era cu 20–25 % mai mic decât în URSS.
Țăranii au primit salariu abia după 1964; până atunci primeau produse, calculate în zile-muncă. La sfârșitul anilor ’70 salariul lor acoperea doar 40 % din nevoi.
Erau cozi și lipsuri, iar nomenclatura de partid avea privilegii.
Sănătatea era gratuită, învățământul era integral gratuit după 1956, iar pensiile se acordau.
În anii ’80 mulți săteni se mutau la oraș, dar fără viză de reședință nu puteau fi angajați; autoritățile o refuzau sau o dădeau pe mită. Directorii întreprinderilor industriale erau moldoveni în proporție de 2,3 % în 1964 și de 10 % în 1984.

Cum judecă manualele epoca
Manualul de clasa a IX-a scrie, la încheierea părții despre industrie, că succesele erau reale, dar însoțite de fenomene negative. Cel de clasa a XII-a numește perioada 1944–1991 contradictorie.

RSSM: economie și societate (1944–1985)

What the program asks for

What you need to know

Drawings and diagrams

Videos

The rest of this topic is in the subscription

Sources

Who stands behind this page