Ce cere programa
Programa examenului de gimnaziu pentru alolingvi trece poezia „Limba noastră” de Alexei Mateevici printre textele recomandate. Curriculumul o recomandă și el. În manualul de clasa a IX-a, poezia are un proiect al ei, „Odă Limbii Române”, în unitatea „Adolescentul și Patria”. La examen poate servi ca exemplu în eseul de la sfârșitul testului: în 2024, în sesiunea suplimentară 2025 și la testul de exersare 2026 subiectul îl numea pe Mateevici (în 2025 eseul pornește chiar de la un vers al lui; în 2024 și 2026 el e unul dintre exemplele date, alături de Grigore Vieru).
Autorul: Alexei Mateevici (1888–1917)
- S-a născut în 1888, în satul Căinari, ca primul copil al unui preot.
- În 1910 a intrat, ca bursier, la Academia Teologică din Kiev.
- În 1914 s-a întors la Chișinău, ca profesor de limbă greacă și teologie la Seminarul Teologic. Între 1915 și 1917 a fost preot militar pe front.
- A murit în 1917, după ce s-a îmbolnăvit de tifos.
Datele de mai sus sunt din broșura Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”. Lecția video dă altă zi pentru prima citire (iulie) și pentru moarte (24 august); la examen contează anul, 1917.
Poezia și imnul
„Limba noastră” a fost scrisă la Chișinău, în 1917, și citită în public la deschiderea cursurilor pentru învățătorii moldoveni. Pusă pe muzică de Alexandru Cristea, a devenit un fel de „imn național”. Legea nr. 571-XIII din 22 iulie 1995 a aprobat ca Imn de Stat («государственный гимн») cântecul „Limba noastră”, cu cinci strofe din poezie; legea le numește 1, 2, 5, 8 și 12. Poezia întreagă are douăsprezece strofe, deci imnul nu le cuprinde pe toate. Imnul se cântă, de exemplu, la ridicarea Drapelului de Stat. Unele pagini (de exemplu Wikisource) dau pentru imn anul 1994; data legii este 22 iulie 1995.
Strofă cu strofă: ce este limba
| Strofa | Limba este… |
|---|
| 1 | o comoară, „un șirag de piatră rară” |
| 2 | foc într-un neam trezit „din somn de moarte” |
| 3 | cântec, doina dorurilor noastre |
| 4 | „graiul pâinii”; bătrânii au sfințit țara „cu sudori” |
| 5 | frunză verde, zbuciumul codrilor, Nistrul lin |
| „Nu veți plânge-atunci amarnic…” | cititorii nu vor plânge că limba ar fi săracă; vor vedea cât de darnic e graiul |
| „…vechi izvoade” | vechi izvoade, „povestiri din alte vremuri” |
| „Limba noastră îi aleasă…” | „aleasă” să ridice slava în ceruri |
| „…limbă sfântă, limba vechilor cazanii” | limba vechilor cazanii, cântată la vatră de țărani |
| „Înviați-vă dar graiul…” | îndemn: cititorii să-și „învie” graiul |
| „Strângeți piatra lucitoare…” | îndemn: să strângă „piatra lucitoare” |
| ultima | „Răsări-vă o comoară”, cu ultimele trei versuri ale primei strofe |
Strofele dintre a cincea și ultima sunt date în ordinea din manual și numite după primele cuvinte, pentru că numerotarea nu e la fel peste tot: manualul tipărește strofa cu „Limba vechilor cazanii” a noua, iar legea o numără a opta (a patra dintre cele cinci ale imnului). Poezia începe cu o constatare (limba e o comoară), iar ultima strofă repetă ultimele trei versuri ale primei strofe. Forma „Limba noastră-i” înseamnă „Limba noastră este”.
Citatele de aici urmează textul din manual. Edițiile diferă în mărunțișuri: manualul are „Limba noastră-s vechi izvoade” și „Răsări-vă o comoară”, Wikisource are „Limba noastră-i vechi izvoade”, iar anexa legii are „foc, ce arde” (cu virgulă) și „Răsări-va”. Sfat: când citezi un vers, copiază-l exact din manual.
Mesajul
Broșura Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă” vede în poezie simplitate, frumusețe, noutatea expresiei și o dragoste fără margini față de limba neamului. În proiectul din manual, o pagină a revistei digitale se numește „Limba – tezaurul spiritual al unui popor”. Sfat pentru eseu: scrie „poetul compară limba cu…”, nu „poetul vrea să spună exact…”. O imagine se explică, dar nu se dovedește.
Cuvinte grele
| Cuvântul | Sensul |
|---|
| moșie | pământ strămoșesc, patrie (DEX); în manual: patrie, țară |
| șirag | mărgele înșirate pe un fir, ca podoabă la gât (DEX) |
| izvoade | manuscrise, texte vechi (DEX) |
| cazanii | cărți bisericești (manual) |
| sudoare | aici: muncă, trudă (DEX) |
| zbucium | neliniște (manual) |
| potop | mulțime (manual) |
| slin | în manual: рус. «грязь» (murdărie) |
Nu o confunda
„Limba noastră” este a lui Mateevici. „Limba noastră cea română”, din același manual, este a lui Grigore Vieru.
La examen: eseul în opt enunțuri
În sesiunile 2024, 2025 și 2026 eseul valorează 9 puncte: 3 pentru respectarea reperelor, 2 pentru coerență și 4 pentru volum (4 la opt enunțuri, 3 la șase sau șapte). Reperele sunt cele trei condiții din subiect: explici ce înseamnă pentru tine limba română, argumentezi cu un exemplu din literatura română și formulezi o concluzie. Ortografia și punctuația se notează separat, cu 7 puncte pentru toată lucrarea. La testul de exersare 2026 se evaluează doar primele opt enunțuri.
Sfat pentru exemplul din poezie (nu e regulă din barem, subiectul cere doar „un exemplu din literatura română”): numești autorul și titlul, alegi o singură imagine (comoara, focul, cântecul), o citezi scurt, exact, și spui ce înseamnă ea pentru limba română. Poezia nu se repovestește. Mateevici a murit în 1917, deci îl poți cita fără grijă, dar în opt enunțuri ajunge un vers.