Ce cere programa
La lexic, programa examenului de absolvire a gimnaziului numește câmpul lexical, câmpul derivativ și familia lexicală, apoi patru mijloace interne de îmbogățire a vocabularului: derivarea, compunerea, conversiunea și abrevierea. Curriculumul le împarte pe clase: câmpul lexical și familia lexicală vin din clasa a V-a, derivarea, compunerea și câmpul derivativ din a VII-a, conversiunea și abrevierea din a VIII-a. Itemii-model din program cer, de pildă, să completezi o familie lexicală cu trei cuvinte, să scrii cuvinte formate prin prefixare și prin sufixare sau să marchezi prin semne grafice structura unor cuvinte derivate.
Piesele unui cuvânt derivat
Rădăcina este partea care se repetă în toate cuvintele unei familii. Prefixul se pune înaintea rădăcinii, sufixul după ea, și amândouă dau cuvinte noi. Desinența este finala care se schimbă când cuvântul își schimbă forma. Derivat este cuvântul făcut cu un prefix, cu un sufix sau cu amândouă. Dicționarul îți arată formarea la sfârșitul articolului: pentru florărie scrie „Floare + suf. -ărie”.
Familia lexicală
Manualul de clasa a V-a pune în aceeași familie cuvintele obținute dintr-un cuvânt de bază, prin derivare sau prin alt procedeu, și înrudite ca sens. DEX o descrie la fel: derivate și compuse care pornesc de la același cuvânt de bază. Criteriul este înrudirea, nu asemănarea de sunete: cărțoi și cărțulie se formează de la carte cu sufixe, dar cartier vine din franceză (quartier) și nu face parte din familie. Manualul clasei a IX-a arată că dorință aparține familiei lui dor.
Câmpul derivativ
Manualul de clasa a VII-a strânge în câmpul derivativ cuvintele care au aceeași rădăcină sau același prefix ori sufix și spune că legătura dintre ele este și de formă, și de sens. Tot el cere să urmărești consecutivitatea derivării (care cuvânt de la care se formează) și să compari câmpul derivativ cu familia lexicală într-o diagramă Venn, dar nu scrie lângă diagramă ce le deosebește. Pentru un item de felul „Completează familia lexicală dată” folosește definiția familiei de mai sus.
Câmpul lexical
Aici contează domeniul, nu rădăcina. Manualul de clasa a V-a numește câmp lexical cuvintele dintr-un același domeniu, care au un sens comun, și adaugă că în el intră și cuvintele cu sens asemănător, derivatele lor și expresiile pe care le formează. Lecția pornește de la cuvinte pentru rude (tata, mama, bunica). În caseta „Important!” manualul mai spune că, într-un câmp lexical, cuvintele aparțin aceleiași părți de vorbire. Fraza nu se potrivește de tot cu cea dinainte, fiindcă derivatele și expresiile pot fi altă parte de vorbire sau grupuri de cuvinte; ia-o drept regula manualului pentru exercițiile lui, nu drept lege a limbii. La examen partea de vorbire o fixează itemul: în 2026 cerea „substantive”, deci baremul punctează substantive. Un câmp se poate construi pornind de la casă, anotimp, fericit sau a face ordine; ghidul curriculumului folosește la această temă anotimpul preferat.
Cele patru mijloace interne
Mijloacele interne folosesc resursele limbii; cele externe sunt împrumuturile lexicale, pe care curriculumul le trece tot în clasa a VIII-a. Manualul de clasa a VIII-a le arată într-o schemă: derivarea (prefixarea, sufixarea), compunerea, conversiunea, abrevierea.
- Derivarea: dintr-un cuvânt existent se face altul nou prin adăugarea unui sufix, a unui prefix sau a amândurora. Prefixele pot da antonime: in-/im-/i- (adecvat – inadecvat), ne- (semnificativ – nesemnificativ), a- (normal – anormal). DEX numește parasintetic cuvântul format și cu prefix, și cu sufix, iar manualul clasei a IX-a cere să explici derivatele prin prefixare, sufixare sau derivare parasintetică.
- Compunerea: două sau mai multe rădăcini de sine stătătoare se unesc și dau un cuvânt nou: dreptunghi, rozalb, câine-lup, prim-ministru. Un exercițiu din manualul clasei a IX-a vorbește de compunere prin alăturare, prin sudare și prin abreviere.
- Conversiunea: un cuvânt își schimbă partea de vorbire: bun (adjectiv) – bun (substantiv). Drumul poate trece prin participiu: a citi – citit (participiu) – citit (adjectiv) – cititul (substantiv). Manualul cere să observi rolul articolului la substantivizarea adjectivului.
- Abrevierea: dintr-un cuvânt sau dintr-o denumire rămân doar una sau câteva litere: kg, ha, ONU, SUA, MEC. Exercițiul din manualul clasei a IX-a o trece și printre procedeele compunerii, dar programa o numește separat, deci la examen o tratezi ca mijloc de sine stătător.
Cum alegi mijlocul
Ordinea de mai jos este un ajutor de lucru al cursului, nu o regulă din program sau din manual. Întreabă pe rând: cuvântul are un afix pus pe un cuvânt de bază (derivare)? Are două rădăcini unite (compunere)? Are aceeași formă, dar altă parte de vorbire (conversiune)? E redus la litere (abreviere)? Dacă două răspunsuri par „da”, numește mijlocul care se vede cel mai bine și spune ce afix sau ce părți ai găsit.
La examen
La toate cele cinci sesiuni de bază din 2022–2026 a existat un item de 3 sau 4 puncte în care numești cuvinte dintr-un domeniu dat (profesii, mijloace de transport, jocuri sportive, instrumente muzicale, sentimente). Baremele nu spun „câmp lexical”; cursul le tratează ca pe o bucată de câmp lexical, fiindcă programa trece printre rezultatele evaluate „integrarea cuvintelor în câmpuri lingvistice” și dă ca item-model „Continuă șirul cu trei cuvinte care denumesc rechizite școlare”. Baremul dă câte un punct pentru fiecare cuvânt adecvat și, la itemii de acest fel, ia în calcul numai primele cuvinte scrise, în numărul cerut. Itemul din 2025 (sesiunea suplimentară) cu substantive compuse care denumesc localități verifică alt lucru, compunerea și ortografia ei. Formarea cuvintelor apare și în articolele de dicționar date la examen, unde mențiunea de la sfârșit arată din ce și cu ce afix s-a format cuvântul-titlu.
