Ce cere programa
Programa examenului de gimnaziu cere opt complemente circumstanțiale (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, condițional, concesiv, consecutiv) și, pentru fiecare, subordonata circumstanțială cu același nume. Curriculumul le împarte pe clase: locul, timpul și modul în clasa a VI-a, cauza și scopul în a VII-a, condiția și concesia în a VIII-a, iar în a IX-a se adaugă consecutivul și toate subordonatele. La examen le întâlnești în trei feluri de itemi: funcția sintactică a unui cuvânt subliniat (la complement scrii tipul, nu doar „complement”), delimitarea propozițiilor unei fraze și regula virgulei dintr-o frază.
Complement sau subordonată
Complementul circumstanțial arată în ce împrejurări se petrece o acțiune. Subordonata circumstanțială are în frază același rol, dar este propoziție, adică are un predicat al ei. Testul: caută un verb la mod personal. Manualul de clasa a VII-a spune că verbul la orice mod personal are funcția de predicat verbal (sau de parte a predicatului nominal), iar cel de clasa a VI-a, că verbele la moduri nepersonale nu au funcția de predicat. Dacă găsești un predicat, ai propoziție. Dacă secvența are doar un substantiv, un adverb sau un verb la mod nepersonal, ai complement; scopul, de pildă, se exprimă frecvent prin infinitiv sau supin.
- Am rămas acasă din cauza ploii. Complement de cauză.
- Am rămas acasă fiindcă ploua. Subordonată de cauză.
Cele opt feluri
Fiecare fel are întrebarea lui. La un adverb, întrebările de bază sunt unde?, când?, cum?.
| Felul | Întrebări | Subordonata se introduce prin | Virgula la subordonată |
|---|
| loc | unde? de unde? pe unde? până unde? | unde, oriunde, încotro | antepusă, de obicei virgulă |
| timp | când? de când? până când? | după ce | antepusă, de obicei virgulă |
| mod | cum? | cum | antepusă, de obicei virgulă |
| cauză | din ce cauză? de ce? | că, fiindcă, deoarece, întrucât, căci; de vreme ce, pentru că | în orice poziție |
| scop | cu ce scop? în ce scop? | să, ca să; pentru ca să | după regentă: manualul (p. 200) o desparte prin virgulă „numai când nu se insistă asupra ei” |
| condiție | în ce condiții? cu ce condiție? în ce situație? | dacă, de, să; în caz că | de obicei virgulă, în orice poziție |
| concesie | în pofida cărui fapt? în ciuda cărui fapt? | deși, cu toate că, măcar că; oricât | virgulă, în orice poziție |
| consecință | manualul nu dă o întrebare; arată urmarea acțiunii | încât, că, de; așa încât, astfel încât | stă după regentă, de obicei virgulă |
Aceeași idee pe două planuri
- Loc: Ne-am oprit la capătul drumului. / Ne-am oprit unde se termina drumul.
- Timp: Ne vedem după ore. / Ne vedem după ce se termină orele.
- Mod: A vorbit calm. / A vorbit cum l-a învățat profesorul.
- Scop: Studiez pentru examen. / Studiez ca să trec examenul.
- Condiție: În caz de ploaie, rămânem acasă. / Dacă plouă, rămânem acasă.
- Cauză: Am rămas acasă din cauza ploii. / Am rămas acasă fiindcă ploua.
- Concesie: Cu toată oboseala, a terminat tema. / Deși era obosit, a terminat tema.
- Consecință: Mă plictisesc de moarte. / Mă plictisesc atât de tare, încât nu mai pot citi.
Trei feluri mai puțin intuitive
- Concesia arată o piedică care nu a oprit acțiunea. Manualul de clasa a VIII-a spune că el este precedat de cuvinte și locuțiuni specializate, de pildă cu tot, în ciuda, contrar, fără.
- Consecința arată urmarea acțiunii și măsura intensității. În regentă apare adesea un corelativ: așa (de), atât (de), astfel, destul. Subordonata consecutivă stă totdeauna după regentă; manualul de clasa a IX-a cere exerciții cu complemente consecutive exprimate prin substantiv cu prepoziție, infinitiv, gerunziu și supin.
- Condiția arată de ce depinde realizarea acțiunii.
Capcane de recunoaștere
- Cuvântul de relație nu hotărăște singur tipul: manualul de clasa a IX-a cere enunțuri în care același adverb, când, introduce tipuri diferite de subordonate, iar conjuncția să apare în listele scopului, condiției și consecinței. Pornești de la regentă și pui întrebarea.
- Cauză sau scop? Stabilești ordinea acțiunilor. La cauză se petrece mai întâi acțiunea din subordonată, la scop mai întâi cea din regentă.
- Datorită se potrivește când aprecierea este pozitivă; pentru o situație neplăcută se folosește din cauza.
Virgula la complement
Regula din manualul de clasa a VII-a: un complement circumstanțial așezat după predicat nu se izolează, iar unul așezat înaintea predicatului se va izola (exemplul manualului: Din vorbă-n vorbă, vorba se deschide). Complementele condițional și concesiv antepuse se izolează și ele.
