Ce cere programa
Programa de BAC numește tema „Cărturarii moldoveni – călăuze spirituale ale neamului românesc” și trece în paranteză cinci nume: Ureche, Costin, Neculce, Milescu-Spătaru, Cantemir. Tema are asterisc, deci se dă doar la profilurile umanist și arte. Dimitrie Cantemir se află și în lista personalităților epocii moderne, iar „cronică” este printre noțiunile epocii medievale.
Contextul
Manualul de clasa a X-a așază tema pe fundalul umanismului din spațiul românesc: el a stârnit interes pentru cronicile de familie, iar cărturarii scriau pentru cititori mai numeroși, ca să-l înalțe pe om prin învățătură și virtute. Tot acolo, cultura este înfățișată ca un mijloc prin care poporul român își afirmă și își apără existența. Cronica povestește evenimentele în ordinea timpului: politice, sociale și din viața familiilor.
Grigore Ureche
- Boier cu rangurile de mare spătar și vornic, autorul Letopisețului Țării Moldovei. Manualul spune că povestirea ajunge la a doua domnie a lui Aron-Vodă, în 1595; ediția de pe Wikisource are în titlu anii 1359–1594.
- Manualul îl socotește primul autor din spațiul românesc care a folosit izvoare străine.
- Despre limbă scrie că e amestecată cu cuvintele vecinilor, „măcară că de la Râm ne tragem”, și dă exemple latine: pâine – panis, carne – caro. Manualul citează aceeași idee.
Miron Costin
- A scris în română Letopisețul Țării Moldovei de la Aron-Vodă încoace (ediția îl datează 1594–1661) și De neamul moldovenilor, iar în poloneză, după manualul de clasa a X-a, Poema polonă. Manualul de clasa a XI-a numește două lucrări polone, din 1677 și 1684 (cele două manuale nu spun care dintre ele este Poema polonă), și poemul filosofic Viața lumii.
- Își începe letopisețul de unde s-a oprit Ureche. În De neamul moldovenilor observă că Ureche pornește de la Dragoș-vodă, adică de la al doilea descălecat, și nu pomenește descălecatul dintâi, cu romanii.
- Scrie că neamul moldovenilor vine din Italia și că moldovenii, muntenii și românii din Țările Ungurești sunt „toți un neam și o dată discălecați”. Manualul de clasa a X-a rezumă ideea lui Costin: poporul și limba română au origine latină, iar românii alcătuiesc un neam unit, cu teritoriu comun.
- Se semna „logofăt mare în Moldova”. Una dintre cugetările lui: „nu sintŭ vrémile supt cîrina omului, ce bietul om supt vrémi”.
Ion Neculce
- Mare hatman pe vremea lui Dimitrie Cantemir; a continuat letopisețul lui Costin. Manualul de clasa a XI-a pune începutul lucrării în 1661 și sfârșitul în 1743; ediția de pe Wikisource are în titlu 1662–1743.
- În Predoslovie se numește fost mare vornic de Țara de Sus și spune că partea de la Duca-vodă cel bătrân încoace o scrie din ce a știut el, din viața lui.
- „O samă de cuvinte” adună povești „audzite din om în om”, care nu sunt în letopiseț; una zice că Ștefan cel Bun a făcut atâtea mănăstiri câte războaie a purtat.
Nicolae Milescu-Spătaru
Călător prin Europa și Asia, diplomat și traducător. A ajuns spătar în 1659; glosarul manualului de clasa a XI-a îi dă anii 1636–1708. A tradus capitole din Biblie și a vizitat Rusia și China. După manualul de clasa a XI-a, Biblia din 1688 a fost tradusă în română de un colectiv de autori, iar Moldova era reprezentată în el de Milescu. Pagina de autor de pe Wikisource listează și un „Jurnal de călătorie în China” (ediție românească îngrijită de C. Bărbulescu, 1956).
Dimitrie Cantemir
- Viața: 1673–1723. Tatăl său, Constantin Cantemir, a fost domnitor, iar el a fost ținut ostatic la sultan. A domnit în Moldova în 1710–1711 (glosarul manualului de clasa a XI-a dă pentru domnie și anul 1693), apoi, după Stănilești, s-a refugiat în Rusia, unde a ajuns cneaz și senator la Petru cel Mare.
- Manualul de clasa a X-a îl numește poliglot, enciclopedist, istoric, geograf, teolog și filozof, membru de onoare al Academiei din Berlin. Cel de-al XI-lea adaugă că a scris lucrări filosofice, istorice și un tratat de muzică turcească.
- Opere: Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea (1698); Istoria ieroglifică (1705), primul roman românesc după manualul de clasa a XI-a; Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman (1714, după manualul de clasa a XI-a); Descrierea Moldovei (1716), scrisă în latină la îndemnul Academiei din Berlin; manualul o socotește bogată în date despre geografie, societate, instituții, tradiții și cultură, iar ediția de pe Wikisource are trei părți: geografică, politică, eclesiastică și literară; Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor.
- În Hronic, romano-moldo-vlahii sunt născuți și crescuți de Roma maica, iar Traian părintele i-a învățat obiceiurile și armele romănești; manualul de clasa a X-a reține unitatea și originea latină.
- Într-un fragment din „Viața lui Constantin Cantemir”, tipărit în manualul de clasa a X-a, Cantemir scrie că Poarta, văzând că domnul Moldovei a trecut la dușmani în focul luptei, socoate chibzuit să nu mai numească niciodată domn un moldovean, ci un grec cu casa la Țarigrad.
Ideea care îi leagă
Ureche, Costin și Cantemir susțin originea latină a românilor; Costin și Cantemir adaugă unitatea neamului. Așa, după manual, cultura devine apărare a ființei poporului.
