Ce cere programa
Tema nu are asterisc, deci se cere la toate profilurile; programa dă doar titlul ei. Urmările sunt grupate aici ca în lecția 29 a manualului de clasa a XII-a. Participarea României la război (cauze, evenimente, consecințe) este o temă separată, cu asterisc: doar umanist și arte.
Bilanțul uman
Războiul a ținut de la 1 septembrie 1939 până la 2 septembrie 1945, ziua capitulării Japoniei. După manual:
- au murit peste 60 de milioane de oameni: circa 25 de milioane de militari și circa 35 de milioane de civili;
- circa 12 milioane au pierit în lagăre sau din cauza persecuțiilor naziste;
- Polonia a rămas fără aproape o cincime din locuitori (circa 20%);
- URSS a avut cele mai mari pierderi: din 194 de milioane de locuitori au murit 28 de milioane (după alte surse, 24).
Strămutați și înfometați
- În 1939–1945 peste 30 de milioane de oameni au fost siliți să-și lase casele. La începutul verii lui 1945 peste 20 de milioane se deplasau prin Europa; supraviețuitorii lagărelor și ai orașelor distruse erau numiți persoane strămutate.
- Germanii au numit prăbușirea din mai 1945 ora zero.
- În iarna foarte rece 1945–1946 majoritatea europenilor au trecut prin perioade de foame. Ajutoarele programului UNRRA al Națiunilor Unite, finanțat mai ales de SUA, au salvat multe vieți, inclusiv în URSS.
- O parte din Palestina a devenit în 1948 statul Israel.
Ruine și datorii
- În Europa au fost distruse 23,6 milioane de locuințe, 14,5 milioane de clădiri publice și industriale și peste 200 000 km de cale ferată.
- În URSS: peste 1 710 orașe distruse, peste 70 000 de sate avariate, circa 32 000 de fabrici demolate.
- Războiul a costat peste 2 trilioane de dolari (la valoarea din 2000). Prețurile au crescut cu 30% în Germania și până la 250% în Italia; datoria publică s-a triplat în Marea Britanie și a crescut de zece ori în Germania.
Noua ordine politică
- După manual, principalul rezultat a fost înfrângerea fascismului și a militarismului.
- Germania și Austria au fost împărțite între URSS, SUA, Regatul Unit și Franța; Japonia a intrat sub o ocupație militară aliată condusă de SUA.
- Lumea de după război a fost pregătită prin Carta Atlanticului (1941), Declarația Națiunilor Unite (1 ianuarie 1942) și conferințele de la Moscova și Teheran (1943), Dumbarton Oaks (1944), Ialta și Potsdam (1945).
- Carta ONU a fost semnată la 26 iunie 1945, la San Francisco, și a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945.
- Influența URSS s-a extins în Europa de Est, care a devenit un lanț de democrații populare și state-sateliți.
- În Asia a început decolonizarea: Siria, Libanul, Vietnamul și Indonezia și-au proclamat independența până la sfârșitul războiului; au urmat Filipine (1946), India și Pakistan (1947), Birmania (1948) și alții.
Conferința de Pace de la Paris
Conferința (29 iulie – 15 octombrie 1946) a adunat, după arhivele ONU, reprezentanții a 21 de state (manualul scrie „32”) și a formulat recomandări asupra proiectelor de tratate de pace cu fostele aliate ale Germaniei: Italia, Finlanda, Bulgaria, România și Ungaria. Semnarea a avut loc la 10 februarie 1947, iar tratatele s-au aplicat de la 15 septembrie 1947. Alte schimbări de granițe:
- Grecia a primit Dodecanezul, Trieste a devenit oraș liber, Finlanda a cedat URSS localitatea Petsamo;
- Ungaria a revenit la granițele din 1938;
- regiunea Königsberg a trecut la URSS (Kaliningrad din 1946); o parte din Germania a trecut la Polonia, iar teritorii poloneze din est — la RSS Ucraineană și RSS Belarusă.
România și Basarabia
După datele delegației române la Conferința de Pace, armata a pierdut 794 562 de oameni (morți, răniți, bolnavi, dispăruți): 624 740 în Campania din Est și 169 822 în Campania din Vest. Pe teritoriul Basarabiei au căzut circa 60 000 de soldați. În 1944 Basarabia a fost din nou ocupată de URSS; regimul comunist a revenit, iar RSS Moldovenească a fost refăcută în granițele din 1940. La 23 august 1944 România rupsese alianța cu Germania și luptase apoi împotriva ei, dar, după manual, a fost tratată drept țară învinsă.
| Tratatul de pace cu România (10 februarie 1947) | Ce prevedea |
|---|
| Granițele | cele de la 1 ianuarie 1941, fără cea cu Ungaria; cea cu URSS după „acordul sovieto-român din 28 iunie 1940”, cum îl numește tratatul (manualul: „agresiunea împotriva României”): Basarabia și nordul Bucovinei rămân URSS |
| Granița cu Ungaria | Arbitrajul de la Viena din 30 august 1940 declarat nul; granița de la 1 ianuarie 1938 |
| Cadrilaterul | a rămas Bulgariei, căreia îl cedase Tratatul de la Craiova (1940) |
| Despăgubiri | 300 de milioane de dolari către URSS, în mărfuri, timp de 8 ani |
| Armata | armata de uscat, cu grănicerii, de cel mult 120 000 de oameni |
| Trupe străine | Aliații pleacă în 90 de zile (art. 21; manualul scrie „nouă luni”); URSS poate ține trupe pentru legătura cu zona sa din Austria |
| Altele | bunurile germane din România trec la URSS; acces liber pe Dunăre |
După manual, prezența Armatei Roșii a asigurat ascensiunea comuniștilor în alegeri și instaurarea unui regim comunist după model sovietic.
