Istoria românilor și universală, BAC · Epoca medievală

Constituirea Țării Românești: Basarab I, Posada, descălecatul

Constituirea Țării Românești este o temă a programei de BAC la istorie: formațiunile din Diploma Ioaniților, Basarab I și victoria de la Posada (1330). Aici ai datele, personajele și termenii ei, cu trimitere la manuale și la cronică.

Ce cere programa
Ce trebuie să știi
Video
Cartonașe
Testul temei
La examen
Surse

Ce trebuie să știi

Ce cere programa
Programa de BAC include tema „Constituirea Țării Românești” în epoca medievală. Printre noțiunile epocii ea numește „descălecat”, vasalitate, vlah și voievodat. Cerința de a numi domnul Țării Românești precizat în sursă e doar un exemplu general de sarcină cu text (la distingerea faptului de opinie). Manualele MEC diferă în câteva amănunte; unde se întâmplă asta, e trecut ce scrie fiecare.

Premisele
Manualul clasei a VI-a numără printre premise pericolul tătaro-mongol și vecinătatea Regatului Ungar. Tot el așază întemeierea Țării Românești între a doua jumătate a secolului al XIII-lea și prima jumătate a celui de-al XIV-lea; după manualul clasei a X-a, formarea statelor românești se încheie în secolele XIII–XIV.

Sudul Carpaților în 1247
Invazia mongolă din 1241–1242 a amenințat și Ungaria. În 1247 ungurii au așezat în Banat și Oltenia Ordinul militar al Ioaniților. Manualul clasei a VI-a leagă de același an Diploma Ioaniților, document care arată ce formațiuni existau între Carpați și Dunăre:

Ioan conducea un cnezat în sudul Olteniei;
Farcaș, tot un cnezat, în nord-estul Olteniei;
Litovoi era voievod pe valea Jiului;
Seneslau era voievod în Muntenia, pe Argeș.

Manualul clasei a X-a le socotește vasale regalității maghiare. Diploma dăruiește ordinului țara Severinului și cnezatele lui Ioan și Farcaș, până la Olt.

Etapele întemeierii

1)Litovoi. În 1272–1275 un urmaș al lui Litovoi, cu același nume (manualele îl numesc mai departe tot Litovoi), a refuzat în nordul Olteniei suzeranitatea maghiară. După manualul clasei a X-a, regele Ladislau al IV-lea a trimis o expediție la sud de munți, Litovoi a fost ucis, iar fratele său Bărbat și-a răscumpărat libertatea și a acceptat suzeranitatea Ungariei; manualul clasei a VI-a datează lupta în 1277. Tot după cel al clasei a X-a, s-a reușit unificarea, nu și independența.
2)Țara Făgărașului și descălecatul. Regele Andrei al III-lea a desființat autonomia Făgărașului: în 1290 după manualul clasei a VI-a, în 1291 după cel al clasei a X-a. Tradiția leagă de acest moment trecerea munților de către Negru Vodă (după manualul clasei a VI-a, împreună cu românii din Transilvania), care s-ar fi așezat, ar fi „descălecat”, la Câmpulung. Cronicarii numesc întemeierea Țării Românești (și a Moldovei) descălecat. Manualul clasei a X-a notează că istoriografia modernă a criticat descălecatul, subliniind rolul factorului extern, și că identitatea reală a lui Negru Vodă nu se cunoaște.
3)Basarab I. În manualul clasei a VI-a, a treia etapă ține de Basarab I (1310–1352), care poartă titlul „mare voievod”: ceilalți voievozi îi recunoșteau întâietatea. După manualul clasei a X-a, Basarab, fiul lui Tihomir și nepotul lui Seneslau, a profitat de criza dinastică din Ungaria, a unit voievodatele și a creat o autonomie.

Statul lui Basarab
După manualul clasei a VI-a, un document din 1324 îl numește „voievodul nostru transalpin”: regalitatea maghiară recunoștea noul stat, iar Basarab accepta suzeranitatea Ungariei. Același manual face din Argeș capitala și centrul politic și bisericesc; după cel al clasei a X-a, Câmpulung a fost cea dintâi reședință de scaun. Teritoriul cuprindea, după manualul clasei a VI-a, Muntenia, Oltenia, Banatul de Severin și „Basarabia”, adică ținutul din nordul gurilor Dunării.

Posada, 1330
După manualul clasei a VI-a, extinderea spre Banatul de Severin și creșterea puterii lui Basarab au dus la conflictul cu Ungaria; comentariul ediției din 1937 a Cronicii pictate notează însă că adevărata cauză a războiului nu se cunoaște. Regele Carol Robert de Anjou, sub care, după manualul clasei a X-a, s-a refăcut unitatea Regatului Ungar, a pornit în 1330 o campanie sub pretextul pedepsirii vasalului. Cronica pictată de la Viena îl numește pe Basarab „Bazarad Woyuode Vlachorum”, adică voievodul valahilor. Basarab a propus o despăgubire de 7000 de mărci de argint (în latină, VII milibus marcarum argenti); răspunsul regelui, notat de aceeași cronică: Basarab e „păstorul oilor mele” („Ipse est pastor ouium mearum”), pe care îl va scoate din ascunzători, trăgându-l de barbă. Regele n-a primit pacea și a înaintat spre Curtea de Argeș; românii au pustiit locurile pe unde trecea oastea (tactica pământului pârjolit), iar el a hotărât să se întoarcă. La Posada, 9–12 noiembrie 1330, românii au câștigat bătălia. După manualul clasei a VI-a, victoria a adus independența și a încheiat formarea statului. Locul exact e discutat: după comentariul din 1937, la Posada (între Rucăr și Bran) sau pe Valea Oltului.
După același manual, Basarab I a pus bazele dinastiei Basarabilor și a ctitorit biserici domnești la Câmpulung, unde a fost înmormântat, și la Curtea de Argeș.

După Basarab

Nicolae Alexandru (1352–1364) a înființat în 1359 Mitropolia Țării Românești, cu scaunul la Curtea de Argeș.
Vladislav Vlaicu (1364–1377): vasal al coroanei maghiare, cu domeniile Amlaș, Făgăraș, Severin (1366); în 1365 a emis monedă de argint purtând numele și stema țării.
Radu I (1377–1384) și Dan I (1384–1386) au continuat, după același manual, consolidarea statului.

Manualul clasei a X-a așază recunoașterea statului de către regalitatea maghiară în vremea lui Nicolae Alexandru și a lui Vlaicu, deci mai târziu decât documentul din 1324, pe care manualul clasei a VI-a îl citește ca recunoaștere.

Constituirea Țării Românești: Basarab I, Posada, descălecatul

Ce cere programa

Ce trebuie să știi

Video

Restul temei e în abonament

Surse

Cine răspunde de pagină