Ce cere programa
„Cultura și religia geto-dacilor” este o temă a epocii antice fără asterisc, deci o învață toate profilurile. Printre noțiunile epocii antice, programa trece politeism, monoteism și religie.
Arta
- Manualul vede în cultura geto-dacilor o sinteză originală, legată strâns de credința locului. Din artă se cunosc cel mai bine ceramica și artele decorative.
- Olarii au luat de la meșteri străini unele procedee și forme, dar au rămas în mare parte la tradiția Cucuteni-Tripolie, cu spirala și zigzagul. Cu roata olarului lucrau încă din prima jumătate a secolului V î.H.
- Aurul și argintul erau lucrate în tehnica au repoussé: metalul se lovea dinăuntru, ca motivele să iasă în relief. Măiestria argintarilor geto-daci o arată, după manual, tezaurul de la Agighiol (secolul V î.H.), rhytonul de argint aurit de la Poroina și coiful de aur din secolul IV î.H. Manualul scrie „de la Coțofeni”, dar Muzeul Național de Istorie a României, unde e păstrat coiful, arată că a fost găsit lângă satul Coțofenești, comuna Vărbilău, județul Prahova.
Scris, știință, muzică
- Că dacii scriau o confirmă, după manual, Dio Cassius: el pomenește o scrisoare a lui Decebal către Domițian și un mesaj pentru Traian scris pe o ciupercă mare. La Dio, mesajul de pe ciupercă era scris cu litere latine și venea de la buri și de la alți aliați.
- După Iordanes, Deceneu i-a învățat pe daci filozofie, fizică, logică, cele 12 semne ale zodiacului și mersul planetelor. Medicul grec Dioscoride a notat numele dacice a 42 de plante de leac.
- După autorii antici, tracii își puneau legile în versuri și le cântau. Ca instrumente moștenite de la traci sunt date naiul, fluierul, buciumul și cavalul.
Zalmoxis, după Herodot
Cele mai multe știri despre credința geților le dă Herodot (Istorii, cartea a IV-a).
- Geții cred că nu mor: cel care piere pleacă la zeul Zalmoxis (în manual și Zamolxis), pe care unii îl numesc Gebeleizis.
- O dată la cinci ani aleg prin tragere la sorți un sol, îi încredințează nevoile lor și îl aruncă în trei sulițe. Dacă moare, zeul le e binevoitor; dacă scapă, îl socotesc un om rău și trimit altul.
- Grecii de la Helespont și din Pont i-au povestit lui Herodot că Zalmoxis fusese sclavul lui Pitagora la Samos. Eliberat, s-a întors acasă și i-a învățat pe fruntași că nu vor muri; apoi a stat trei ani într-o încăpere subterană și a reapărut în al patrulea an.
- Herodot însuși nici nu respinge povestea, nici nu o crede pe deplin, socotește că Zalmoxis a trăit cu mulți ani înainte de Pitagora și lasă deoparte întrebarea dacă a fost om sau zeu.
Ce spune manualul despre credință
- Manualul notează că zamol însemna în limba tracă „pământ”.
- Ce așteptau geto-dacii după moarte era o viață fericită, nu „nemurirea sufletului” în sens propriu. Credința aceasta schimba felul în care își înfruntau dușmanii: lui Traian i se atribuie cuvintele că geții merg la moarte mai bucuroși decât la orice călătorie.
- Herodot scrie că, atunci când tună și fulgeră, acești traci trag cu săgeți spre cer, amenințând zeul, fiindcă nu cred în alt zeu decât în al lor. Manualul îl numește pe Gebeleizis zeul furtunii și al fulgerului.
- Totuși, după manual, majoritatea cercetătorilor socotesc religia geto-dacilor politeistă: un zeu al războiului, poate asemenea lui Ares sau Marte, căruia i se jertfeau prizonierii; Bendis, zeița Lunii, a pădurilor și a farmecelor; o zeiță a focului din vatră, ca Vesta la romani. Există presupunerea că grecii l-au preluat pe Dionysos de la geți. Este admis de cercetători și un cult al Soarelui.
Preoți și locuri sfinte
- Preoții aveau mare influență în societatea dacă. Strabon scrie că Zamolxis a ajuns preot și a trăit într-o peșteră, iar de atunci la geți a existat mereu un sfetnic al regelui numit zeu; sub Burebista, acesta era Deceneu.
- După Burebista, în Munții Orăștiei a condus marele preot Deceneu, într-un stat teocratic. După manual, pe vremea lui s-a ridicat Marele Sanctuar circular de la Sarmizegetusa.
- Din Sarmizegetusa au rămas ruinele câtorva temple. Cel mai cunoscut este altarul circular numit Soarele de andezit; el și sanctuarul-calendar arată, după manual, preocupările geto-dacilor pentru astronomie.
- Strabon pomenește un munte sfânt al geților, numit la fel ca râul de lângă el (Cogaeonum în traducerea engleză). Manualul așază un centru spiritual în Munții Bucegi, unde se află Sfinxul, pe care îl numește muntele Kogaionon.
- La Butuceni (Orhei), într-una dintre cele mai importante cetăți geto-dace din Republica Moldova, pe locul cel mai înalt s-au găsit urmele unui lăcaș de cult rotund, cu vatră de piatră și trei rânduri de stâlpi; cercetătorii presupun că avea o semnificație calendaristică.
Ce a rămas până azi
- Cuvinte dacice în română: buză, copil, băiat, miere, moș, bordei, vatră și multe altele.
- După manual, de la traci sunt moștenite Paparudele și Drăgaica, pe care le dă drept ritualuri de chemare a ploii pe secetă, și Plugușorul, cu urări de viață lungă și recoltă bogată.
