Ce cere programa
Programa de BAC numește tema „Consolidarea poziției Moldovei și Țării Românești în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân și Alexandru cel Bun”, îi trece pe amândoi printre personalități și pune printre noțiuni Sfatul domnesc, vasalitatea, suzeranitatea și tributul. Manualele MEC de clasa a VI-a și a X-a nu dau peste tot aceleași date; unde diferă, pagina spune ce scrie fiecare.
Contextul
Țările Române s-au confruntat cu expansiunea Ungariei, a Poloniei și a otomanilor; sultanii au cucerit Serbia (1389) și Bulgaria (1396).
Mircea cel Bătrân în Țara Românească (1386–1418)
Politica internă:
- A îngrădit privilegiile marilor stăpâni de pământ, laici sau bisericești, și a pus la punct Sfatul boierilor (manualul VI vorbește de Sfatul Domnesc, făcut mai ales din dregători numiți de domn). Capitala era la Curtea de Argeș.
- A emis monede și a organizat vămi la Rucăr și la Bran. Privilegiul comercial al brașovenilor, dat în 1368 de Vladislav Vlaicu, l-a reînnoit în 1413. Actul pentru negustorii din Lvov are anul 1403 în manualul X și 1409 în manualul VI.
- A avut o activitate culturală intensă în marile mănăstiri Cozia, Tismana și Dealul. Manualul VI spune că mitropolitului Țării Românești i s-a dat titlul de „exarh al plaiurilor”, iar autoritatea lui s-a întins și peste credincioșii din Ardeal.
Politica externă, pe etape:
| Când | Ce s-a întâmplat |
|---|
| 1388–1389 | Alungă armata otomană din Dobrogea și o alipește, cu Silistra |
| 1389 | Îl ajută pe cneazul Lazăr al Serbiei la Kosovopolje; tratat cu regele Poloniei, Vladislav Jagello: Radom, 10 decembrie 1389, confirmat la Lublin pe 12 ianuarie 1390 |
| 7 martie 1395 | Tratatul de la Brașov cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg |
| Rovine | Bătălie cu armata sultanului Baiazid: 17 mai 1395 în manualul X, 10 octombrie 1394 în manualul VI, care o așază lângă Craiova |
| 1394–1396 | Pe tron stă Vlad I Uzurpatorul; Mircea revine la sfârșitul lui 1396 |
| Nicopole, 1396 | 26 septembrie (manualul X) sau 25 septembrie (manualul VI) |
| după 1403 | Îl susține pe Musa, apoi pe Mustafa; câștigă Mehmed |
| 1417 | Invazie otomană: Dobrogea e pierdută; tribut de 3.000 de galbeni pe an, în schimbul păcii |
| 31 ianuarie 1418 | Moare; este înmormântat la Cozia |
Itemele ANCE despre Mircea (vezi mai jos) dau pentru Rovine anul 1395, ca manualul X. Manualele socotesc tratatul de la Brașov primul acord de alianță împotriva otomanilor în sud-estul Europei: prevedea cooperare militară și recunoștea stăpânirea lui Mircea în Amlaș și Făgăraș, cu Banatul de Severin ca feudă. După manualul VI, la Rovine armata otomană (40 de mii de oșteni, plus contingentele vasalilor balcanici) a pierdut în fața a 10 mii de români; manualul X scrie că partea otomană a pierdut 30 de mii de oameni. După Mircea, fiul său Mihail I (1418–1420) a murit în luptă, iar otomanii și-au impus suzeranitatea.
Alexandru cel Bun în Moldova (1400–1432, după manuale)
Politica internă:
- Administrația și oastea Moldovei le-a așezat după felul din Țara Românească, iar granița dintre cele două state a stabilit-o tot el.
- Sfatul Domnesc, cu 30–40 de oameni din marea boierime și din cler, a fost refăcut, iar domnul a creat funcții noi; letopisețul spune că a așezat și boieri mari în sfat.
- A emis monede numite groși și dublu-groși; negustorii din Lvov au primit privilegii în 1408.
- Mitropolia a fost recunoscută de Patriarhia din Constantinopol la 26 iulie 1401, cu Iosif mitropolit la Suceava. A înființat o episcopie la Roman, pe lângă cea de la Rădăuți, și a ctitorit Bistrița și Moldovița.
- Hotarele mergeau de la Carpați la Nistru; manualul VI spune că a luat Pocuția la câțiva ani după ce a ajuns domn.
Politica externă:
- În primul an de domnie a făcut alianță cu Mircea și, după manualul VI, a căpătat din nou Chilia; legenda unei hărți din același manual o dă însă Țării Românești până în 1426, deci data nu e sigură.
- Manualul X: la 12 martie 1402 a reînnoit legământul de vasalitate față de Polonia, încheiat întâi de Petru I Mușat în 1387 (și reînnoit apoi în 1404, 1407 și 1411); manualul VI: l-a încheiat atunci. Și-a pus țara sub suzeranitatea regelui Vladislav al II-lea Jagello, de la care aștepta ajutor împotriva Ungariei; în 1410 a trimis ajutor la Grünwald.
- Tratatul de la Lublau (15 martie 1412) dintre regii Poloniei și Ungariei privea Moldova, iar manualele îl descriu diferit. Manualul X: împărțirea Moldovei în sfere de influență, dacă Alexandru nu și-ar fi onorat obligațiile de vasal. Manualul VI: o acțiune comună împotriva otomanilor, la care domnul urma să se alăture fără să știe de tratat, iar împărțirea venea doar dacă refuza. Tot manualul VI spune că tratatul n-a fost aplicat, pentru că Alexandru și-a respectat obligațiile.
- În 32 de ani a păstrat echilibrul între Ungaria și Polonia.
- Turcii au atacat în 1420 Chilia și Cetatea Albă, iar domnul le-a apărat; manualul X o numește prima participare a Moldovei la lupta antiotomană.
- A murit la 1 ianuarie 1432 și a fost înmormântat la Bistrița. După el, luptele pentru domnie au slăbit țara; Ungaria a ocupat Chilia, iar Polonia a luat Pocuția și Hotinul.
Adaosul lui Axinte Uricariul la Letopisețul Țării Moldovei (textul de pe Wikisource) spune despre el: „multe lucruri bune au făcut în țară”; manualul VI dă rândul sub numele lui Grigore Ureche.
Termeni
- Suzeranitate: supremația unui stat peste un alt stat, care își păstrează guvernul propriu, dar nu e pe deplin independent.
- Vasalitate: legătura prin care o țară depinde politic de alta, dar își păstrează autonomia.
- Haraci: dare anuală pe care țările vasale o plăteau Imperiului Otoman.