Istoria românilor și universală, BAC · Epoca medievală
Domnia, Sfatul, Adunarea Țării și administrația Țărilor Române, din secolul XIV până la mijlocul secolului XVII, sunt tema unei programe de BAC. Aici ai instituțiile, dregătoriile și succesiunea la tron, după manuale, Cantemir și Ureche.
Organizarea politică internă a Ţărilor Române în sec. XIV- mijl.sec. XVII
Programa de examen, PDF, pagina 5
Aprobată prin Ordinul MEC nr. 1499 din 04.11.2021.
Ce cere programa
Programa de BAC trece în epoca medievală tema „Organizarea politică internă a Țărilor Române în sec. XIV – mijl. sec. XVII” și numește printre noțiuni Sfatul domnesc și sistemul electiv-ereditar. Varianta românească dă ca exemplu de sarcină caracterizarea instituției Domniei în Țara Moldovei pe timpul lui Ștefan cel Mare.
Forma de stat și instituțiile
Statele medievale românești au apărut când mai multe formațiuni mici (cnezate, voievodate, „țări”) au ajuns sub o singură conducere. Manualul clasei a X-a numește șase instituții de bază: domnul, Biserica, Sfatul, adunările stărilor, oastea și justiția; modelul bizantin a cântărit mult în croirea lor. Manualele pun etichete diferite formei de stat: monarhie reprezentativă pe stări (clasa a X-a), voievodat și monarhie medievală cu trăsături proprii (clasa a VI-a). Glosarul clasei a X-a adaugă că domnia simbolizează monarhia absolută.
Domnul
După manualul clasei a X-a, domnul, adică voievodul, se numește „domn și singur stăpânitor” și e șeful unui stat independent (formula manualului; vezi mai jos rolul turcilor); tot acolo, Basarab I apare ca primul mare voievod. Manualele explică particula „Io” din titlu prin „cel ales de Dumnezeu”; mitropolitul îl miruiește pe domn.
Cum era ales domnul
Succesiunea era ereditar-electivă: se alegea un bărbat din „os domnesc”, adică din familia domnitoare. Putea fi ales și un copil nelegitim, dar nu unul „însemnat”, cu defect fizic. După clasa a VI-a, până în primele decenii ale secolului al XVI-lea alegea o adunare largă de boieri, curteni și cler. Clasa a X-a socotește regula vagă: boierii alegeau adesea pe cine le convenea, uneori oameni fără legătură cu familia domnească. Cantemir (în traducerea lui Vârnav) scrie despre Moldova că moștenirea s-a păstrat de la Dragoș până la Ștefan cel Mare; mai târziu, după Ioan Armanul și după trădarea lui Aron, turcii au luat asupra lor întâi confirmarea, apoi și alegerea. După clasa a X-a, din jumătatea secolului al XVI-lea învestirea se face cu participarea turcilor.
Sfatul domnesc și dregătorii
Sfatul avea rol consultativ: dădea consimțământul la actele domnului, supraveghea administrația, stătea lângă domn la judecată și lua parte la tratate. Intrau în el boieri dregători, de obicei mari proprietari de moșii, și înaltul cler: 10–15 membri în Țara Românească și 20–30 în Moldova (clasa a X-a). Dregătoria este o funcție din Sfat.
Adunarea Țării
Organ reprezentativ nepermanent, întrunit în cazuri excepționale: alegerea domnului, războiul sau pacea, aprobarea vasalității, plata tributului. Clasa a X-a spune că participau boierimea, clerul, reprezentanții orașelor și ai țărănimii libere, cu prezență obligatorie; clasa a VI-a o numește consultativă, din boieri, cler, curteni și târgoveți. Tot clasa a X-a povestește că în 1574 boierii au hotărât plata tributului către turci, dar Ioan Vodă a ascultat Adunarea poporului: „să fim slobozi!”.
Biserica
Prima Mitropolie a Țării Românești a apărut la Argeș în 1359; Mitropolia Moldovei a fost recunoscută de Patriarhia din Constantinopol în 1401. Mitropolitul era primul sfetnic al domnului, îl încorona și făcea parte din Sfat, dar domnul îl putea pune și scoate. Domnul răspundea de viața laică, Biserica de cea spirituală.
Administrația, justiția, armata
Ce spune cronicarul
Ureche scrie în prefață, despre Moldova, că țara n-a fost descălecată de oameni așezați și că de aceea legile ei nu țineau de obiceiuri bune: dreptatea a rămas pe seama celui mai mare, iar ce i se părea lui, bine sau rău, era lege. De aceea voia domnului trebuia să placă tuturor.
Țara Moldovei în 1483, împărțită în ținuturi: hotarul fiecărui ținut e punctat, numele lui e scris cu litere mari, iar reședința e marcată. Capitala era Suceava. Caută Tutova, Vaslui, Hotin și Orhei. Harta arată situația din vremea lui Ștefan cel Mare (reconstituire modernă), deci mai târzie decât primele atestări ale ținuturilor (Tutova, 1432); legenda spune că reședințele ținuturilor Horincea și Tutova nu se cunosc. Etichetele au fost traduse în română de Nota10.
Sursa: [6] The Principality of Moldavia in 1483 (Wikimedia Commons) · ArdadN (Wikimedia Commons); etichete traduse de Nota10 · CC BY-SA 4.0
Videourile sunt de pe canalele altor autori, nu de la Nota10. Nimic de pe YouTube nu se încarcă până nu apeși pe video.
Canalul: Educație Online RO · YouTube
Ce acoperă: Lecție de clasa a X-a (Daniela Vacarciuc, 2021), în română, chiar pe această temă. De la 2:41: instituțiile politice; domnia (titlul, atribuțiile, succesiunea ereditar-electivă, încoronarea, simbolurile); de la 12:24 Sfatul boierilor și dregătoriile; de la 15:16 Adunarea Țării și cazul din 1574; la final, comparația cu monarhiile din Occident. Se oprește la secolul al XVI-lea și nu trece prin ținuturi, justiție și armată. În lecție funcția apare ca „banul Olteniei”; manualul spune banul Craiovei.
Canalul: Educație Online RO · YouTube
Ce acoperă: Lecție de clasa a VI-a (Aurica Munteanu, 2021), mai simplă, aceeași temă la nivel de gimnaziu: domnul și succesiunea la tron, Sfatul domnesc și dregătorii, Adunarea Țării, apoi organizarea administrativă, justiția (Zakonikul din 1451), armata și cetățile. Lecția datează Syntagma în 1472, manualul clasei a VI-a în 1474: la examen se urmează manualul.
Rezumatul, sursele și videourile rămân deschise. Cu abonamentul, pe această pagină se deschid:
Contul e gratuit și fără card: cu el faci diagnosticul și îți păstrezi rezultatele. Cartonașele și testul temei se deschid apoi cu abonamentul.
O lună întreagă costă 299 lei: ≈ 10 lei pe seară de lucru. Fără reînnoire automată.
De aici vine fiecare fapt din pagină.
Istoria românilor și universală. Programă pentru examenul național de bacalaureat
Programa · Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare · 2021 · p. 5, 8, 9 · în română
ance.gov.md · accesat la 10 octombrie 2026
Istoria românilor și universală. Manual pentru clasa a X-a
Manual · Tatiana Magaleas, Daniela Vacarciuc · 2024 · p. 171–173, 175–177, 248 · în română
ctice.md:1443 · accesat la 10 octombrie 2026
Istoria românilor și universală. Manual pentru clasa a VI-a
Manual · Adrian Dolghi, Alina Felea, Viorel Bolduma · 2023 · p. 66–68, 79, 87, 99, 113–114 · în română
ctice.md:1443 · accesat la 10 octombrie 2026
Opera · Dimitrie Cantemir · 1716 · partea politică, cap. II «Despre alegerea Domnitorilor» · în română
ro.wikisource.org · accesat la 10 octombrie 2026
Opera · Grigore Ureche · «Prédosloviia descălicării a Țării Moldovei», secțiunea «Pentru limba noastră moldovenească» · în română
ro.wikisource.org · accesat la 10 octombrie 2026
The Principality of Moldavia in 1483 (Wikimedia Commons)
Hartă · ArdadN · în engleză
commons.wikimedia.org · accesat la 10 octombrie 2026
Textul a fost pregătit cu ajutorul AI. Fiecare fapt din el a fost verificat de trei ori cu sursele de mai sus. Un profesor nu l-a citit încă.
Ai găsit o greșeală? Scrie-ne la nota10contact.md@gmail.com
Sursa testelor: Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, ance.gov.md. Nota10 nu este afiliat MEC sau ANCE. Corectarea automată este o estimare, nu o notă oficială.