Istoria românilor și universală, BAC · Epoca medievală
Monarhiile absolutiste (secolele XV–XVII) sunt temă de BAC la istorie: definiția, limitele practice, Franța, Anglia și Spania. Aici ai anii, termenii și documentele ei, cu trimitere la manual și la programă.
Monarhiile absolutiste şi caracteristicile lor
Programa de examen, PDF, pagina 4
Aprobată prin Ordinul MEC nr. 1499 din 04.11.2021.
Ce cere programa
Programa de BAC numește tema „Monarhiile absolutiste şi caracteristicile lor” între temele epocii medievale şi trece termenul monarhie absolută, alături de monarhia stărilor şi monarhie vasalică, printre noţiunile ei.
Ce este monarhia absolută
Spre sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului următor, condiţiile din vestul Europei s-au copt pentru regimuri absolutiste. Monarhia absolută duce la cel mai înalt punct construcţia statului monarhic occidental: tot ce înseamnă putere — a face legi, a conduce, a judeca — stă într-o singură mână, cea a monarhului, care nu dă socoteală societăţii pentru nimic din ce decide. Argumentul din spatele regimului e dublu: statul trebuie să fie unul şi legea una singură pentru toţi, iar monarhul nu răspunde decât în faţa lui Dumnezeu, aşa că nimeni pe pământ nu-i poate limita puterea. Manualul de clasa a X-a notează reacţii istoriografice diferite: de la admiraţia pentru centralismul monarhiei franceze a lui Ludovic al XIV-lea, la critica iluminiştilor francezi, care voiau un regim reprezentativ moderat.
Limitele practice
În secolele XVI–XVII, puterea monarhului absolut a fost limitată, în practică, de adunările stărilor privilegiate (Statele Generale, Parlamentul, Cortesurile), de legile cutumiare, de privilegiile nobilimii, clerului, oraşelor şi aparatului birocratic, de dificultatea transmiterii dispoziţiilor centrului şi de forţe de rezistenţă locale. Coroana a ajuns să fie mai puternică şi decât Biserica, mai întâi în Franţa şi în Anglia.
Franţa
Monarhia absolută franceză s-a instaurat în etape, de la Carol al VIII-lea (1483–1498) şi Ludovic al XII-lea (1498–1515), la apogeul ei sub Francisc I (1515–1547) şi Henric al II-lea (1547–1559). A fost reinstaurată sub Ludovic al XIII-lea (1610–1643), graţie cardinalului de Richelieu, şeful Consiliului Regal, care a readus Franţa la primul rang în relaţiile europene. În Memoriile sale din 1661, Ludovic al XIV-lea scria că orice putere şi orice autoritate rezidă doar în mâna regelui şi că răzvrătirea supuşilor e infinit mai gravă decât un prinţ rău; ambasadorul Veneţiei, Michele Soriano, scria încă în 1581 că regele francez e „stăpân absolut”, fără niciun consiliu sau magistrat care să-i limiteze puterea.
Anglia
Absolutismul englez s-a constituit la răscrucea secolelor XV–XVI şi a fost instaurat de dinastia Tudorilor, sub Henric al VII-lea (1485–1509) şi consolidat de Henric al VIII-lea (1509–1547). Factorul decisiv a fost separarea de Roma, în 1529, şi impunerea Reformei: regele a devenit „şeful suprem al Bisericii Anglicane”. Absolutismul englez a fost consolidat sub Elisabeta I (1558–1603).
Spania
Unificarea teritorială târzie a Spaniei a păstrat structuri locale — Cortesuri separate pentru Castilia, Aragon, Catalonia, Valencia. Absolutismul a fost introdus de Carol I (1516–1556), devenit în 1519 împăratul Carol Quintul, care a construit o monarhie „universală” de tip medieval: un imperiu în care „soarele nu apunea niciodată”, cuprinzând Spania, Germania, teritorii italiene şi colonii americane. Imperiul era fragil — îi lipsea unitatea etnică, se ţinea mai ales prin forţa armelor de foc, iar Germania, fărâmiţată, nu-i asculta autoritatea. Catolic convins, Carol Quintul a pornit războaie religioase împotriva adepţilor Reformei din Germania; planul a eşuat, şi în 1556 a abdicat în favoarea fiului său, Filip.
Cum e judecată
Manualul de clasa a X-a dă o apreciere în două sensuri. Pe de o parte, absolutismul a consolidat politicile şi economia: în Anglia a dus la o dezvoltare economică superioară, în Franţa mercantilismul colbertist a susţinut economia, relaţiile sociale şi cultura. Pe de altă parte, monarhia absolută „trebuie condamnată”, pentru că domină toate structurile statului şi încalcă drepturile omului.
Termeni
Videourile sunt de pe canalele altor autori, nu de la Nota10. Nimic de pe YouTube nu se încarcă până nu apeși pe video.
Canalul: Educație Online RO · YouTube
Ce acoperă: Toată lecţia manualului de clasa a X-a: condiţiile apariţiei absolutismului, limitele lui practice şi exemplele din Franţa, Anglia şi Spania.
Rezumatul, sursele și videourile rămân deschise. Cu abonamentul, pe această pagină se deschid:
Contul e gratuit și fără card: cu el faci diagnosticul și îți păstrezi rezultatele. Cartonașele și testul temei se deschid apoi cu abonamentul.
O lună întreagă costă 299 lei: ≈ 10 lei pe seară de lucru. Fără reînnoire automată.
De aici vine fiecare fapt din pagină.
Istoria românilor și universală. Programă pentru examenul național de bacalaureat
Programa · Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare · 2021 · p. 4, 8 · în română
ance.gov.md · accesat la 10 octombrie 2026
Istoria românilor și universală. Manual pentru clasa a X-a
Manual · Tatiana Magaleas, Daniela Vacarciuc · 2024 · p. 144–145, 248 · în română
ctice.md:1443 · accesat la 10 octombrie 2026
Textul a fost pregătit cu ajutorul AI. Fiecare fapt din el a fost verificat de trei ori cu sursele de mai sus. Un profesor nu l-a citit încă.
Ai găsit o greșeală? Scrie-ne la nota10contact.md@gmail.com
Sursa testelor: Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, ance.gov.md. Nota10 nu este afiliat MEC sau ANCE. Corectarea automată este o estimare, nu o notă oficială.