Ce cere programa
Programa de BAC trece în epoca modernă tema „Revoluția industrială – transformări cu caracter modernizator”. Un exemplu de sarcină cere câte o cauză/consecință de ordin economic/social/politic/cultural, argumentată cu informații dintr-o sursă (tipurile sunt separate prin bară oblică: citește ce ordin cere itemul). Lista noțiunilor include „revoluție industrială” și „urbanizare”. Pagina se sprijină pe manualul de clasa a XI-a (capitolul I, § 3); împărțirea pe ordine, mai jos, este a noastră.
Ce a fost
Revoluția industrială a însemnat trecerea de la agricultura și munca manuală la producția mecanizată din fabrici; industria a ajuns motorul principal al creșterii economice. Manualul situează începutul în Anglia, în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea. Baremul itemului u_i1 (secțiunea „La examen”) vorbește despre mijlocul secolului al XVIII-lea, iar lecția video dă altă dată de început: datările diferă, deci citează sursa din item.
Istoricul englez Arnold Toynbee (secolul al XIX-lea, mort la 30 de ani) a ținut în 1881–1882 un curs la Oxford despre istoria economică a Angliei între 1760 și 1840: aceasta e perioada cursului, nu o datare a începutului. Prelegerile au apărut în 1884, după moartea lui, din notițele ascultătorilor; esența fenomenului ar fi, în ele, înlocuirea reglementărilor medievale cu concurența. E o interpretare, nu definiția din manual.
Adam Smith a ilustrat împărțirea muncii cu o mică manufactură de ace, nu cu o fabrică mecanizată (manualul opune manufactura fabricii): fabricarea unui ac se desparte în circa 18 operații; zece oameni, unii făcând două-trei operații, scoteau peste 48 000 de ace pe zi, pe când fiecare singur n-ar fi făcut nici douăzeci.
Premisele (cauzele)
- Revoluția agrară (cauză economică și socială). În secolul al XVIII-lea parlamentul britanic a votat legile „Enclosure Acts”, care au făcut din terenurile comunale proprietate privată. Țăranii care nu mai aveau de lucru la sat au plecat în orașe și au alcătuit o piață a muncii, necesară creșterii industriale. Mutarea lor e cauză; urbanizarea intensă de mai jos e efectul. Populația Angliei și a Țării Galilor a crescut de la 5,5 milioane în 1700 la aproximativ 9 milioane în 1801 (manualul în română scrie „peste 9”).
- Cauză politică (încadrare a noastră): legile Enclosure Acts, votate de parlament. O cauză culturală nu apare în paragraful manualului despre Anglia; ia-o din sursa dată.
- Condițiile din Marea Britanie la mijlocul secolului al XVIII-lea (cauze economice): cerere crescândă față de producția manufacturieră, piață internă, capitaluri din comerțul exterior, o forță de muncă numeroasă în economie.
- Materia primă și infrastructura: lână, apoi bumbac, plus transport, canale, porturi. În manufacturi, în schimb, brațele de muncă nu ajungeau, iar lipsa aceasta a dus la crearea mașinilor.
Cum a mers: textile, energie, transport
- Primele inovații au apărut în industria textilă. După manual, între 1779 și 1812 costurile de producție în industria bumbacului au scăzut cu 90%.
- Revoluția energetică. Folosirea cărbunelui (cocsului) în locul lemnului, inclusiv la fier (Henry Cort), a fost un pas important. Pomparea apei din mine (Newcomen) a mărit extracția de cărbune. Cea mai importantă invenție a revoluției este, după manual, mașina cu abur a lui James Watt (1769).
- Transporturile. Manualul leagă de numele lui George Stephenson o locomotivă de 30 km/h; calea ferată a pornit din Anglia și s-a extins apoi în Belgia, Franța, Germania, SUA și Rusia. Vaporul lui Fulton a înlăturat, după manual, vechea flotă cu pânze. Inventatorii (Watt, Stephenson, Fulton) sunt atribuirile manualului: scrie „după manual”.
- Considerată „atelierul lumii”, Anglia a devenit, după manual, cea mai puternică și bogată țară. În 1851 regina Victoria a deschis la Londra Marea Expoziție Universală, la Palatul de Cristal.
Răspândirea pe continent
| Țara | Ce reții din manual |
|---|
| Belgia | prima țară de pe continent cu progrese importante; la Liège, primul furnal înalt (1823); independența din 1830 a întărit modernizarea, iar Belgia a devenit „atelierul mecanic al Europei” |
| Franța | avantaje: bazin carbonifer, industrie textilă puternică, flotă comercială și colonii |
| Germania | industrializare frânată de vechiul sistem agrar, de divizarea politică și de mercantilism; renunțarea la barierele vamale din 1834 (Zollverein) a deschis drumul; Germania unificată a întrecut spre sfârșitul secolului celelalte state europene la indicii economici |
Consecințele
Gruparea pe ordine este a noastră; manualul vorbește despre „efecte imediate”, „sfera socială” și „efecte de durată”.
- Economice: răspândirea mașinilor și a energiei aburului, progrese în transporturi și comunicații; pe termen lung, produse noi și accesibile și extinderea industrializării și a relațiilor capitaliste în lume.
- Sociale: urbanizare intensă, transformarea structurii sociale și noi ideologii (așa le așază manualul, în sfera socială).
- Politice: competiția dintre statele industrializate pentru piețele de desfacere (încadrarea ca „politică” e a noastră, nu a manualului).
- Culturale: noi orizonturi pentru știință, cultură și învățământ.
- Manualul numește, ca efect de durată, și îmbunătățirea condițiilor de trai. Costurile sociale și impactul asupra mediului nu sunt dezvoltate în el (cuvântul „poluare” lipsește), dar baremele de la examen le acceptă: ia-le din sursă sau din lecția video.
Ponderea sectoarelor economiei în principalele țări industrializate, în % (tabelul din manual):
| An | Primar | Secundar | Terțiar |
|---|
| 1800 | 80 | 10 | 10 |
| 1850 | 70 | 20 | 10 |
| 1900 | 35 | 35 | 30 |
| 1960 | 10 | 40 | 50 |
Sectorul primar înseamnă exploatarea resurselor naturale, cel secundar industria, cel terțiar serviciile.
Modernizare și rezistență
În manual, modernizarea este drumul lung prin care societățile rămase în urmă capătă trăsături ale celor dezvoltate; schimbarea ei e calitativă și cantitativă, iar motorul ei principal e creșterea economică. Mașinile au avut și adversari: în 1811–1816 luddiții din industria textilă au spart sistematic mașini din fabrici, așa că au intervenit forțele de ordine. După manual, îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai a temperat apoi aceste mișcări și le-a oprit.
Termeni
Revoluție industrială, revoluție energetică, modernizare, mașină cu abur, fabrică, urbanizare, capitalism, Enclosure Acts.
