Istoria românilor și universală, BAC · Epoca contemporană
România în Primul Război Mondial: neutralitatea din 1914, intrarea în război în 1916, Mărășești și pacea din 1918. Aici ai datele, persoanele și termenii temei, cu trimitere la manual și la documentele epocii.
România în Primul Război Mondial.
Aprobată prin Ordinul MEC nr. 1499 din 04.11.2021.
Ce cere programa
Programa de BAC deschide epoca contemporană cu tema „România în Primul Război Mondial” și îl trece pe regele Ferdinand I printre personalitățile epocii. Manualul de clasa a XII-a scrie datele acestor ani dublu, după calendarul iulian și după cel gregorian, fiindcă în România stilul nou a fost adoptat abia în 1919, când 1 aprilie a devenit 14 aprilie. Stilul nou e deci cu 13 zile înainte: în „15/28 august 1916”, prima zi e pe stil vechi, a doua pe stil nou. Unde manualul dă o singură dată, ea e de regulă pe stil nou: Pacea de la București apare și ca „24 aprilie/7 mai 1918”, și ca „7 mai 1918”.
Neutralitatea (1914–1916)
Intrarea în război (august 1916)
La 4/17 august 1916 Brătianu a semnat cu Marea Britanie, Franța, Rusia și Italia Tratatul de alianță și Convenția militară. România se obliga să intre repede în război contra Austro-Ungariei și să nu încheie pace separată. Aliații îi promiteau Transilvania până la Tisa, Banatul și Bucovina, egalitate la conferința de pace, aprovizionare, o ofensivă dinspre Salonic și sprijin rusesc în Dobrogea. La 14/27 august 1916 Consiliul de Coroană, convocat de Ferdinand, a aprobat tratatele; Brătianu spunea atunci că, chiar învinsă, România câștigă prin recunoașterea revendicărilor ei de marile puteri. A doua zi, la 15/28 august 1916, a urmat declarația de război către Austro-Ungaria.
Campania din 1916
Armata a eliberat în Transilvania Brașovul, Făgărașul și Toplița, dar atacul bulgaro-germano-turc din Dobrogea a oprit ofensiva și a urmat retragerea. La 6 decembrie 1916 germanii au intrat în București. Circa două treimi din țară erau ocupate, frontul s-a fixat pe linia Siret–Șușița–Putna, iar Casa Regală și guvernul s-au mutat la Iași, noua capitală. Manualul explică eșecul prin momentul nepotrivit al intrării, ajutorul promis care n-a venit și ofensiva aliată care n-a avut loc; un front de aproape 1 500 km era ținut de 600 000 de ostași slab înzestrați.
Refacerea și vara lui 1917
Iarna 1916–1917 a adus foamete și tifos, cu foarte mulți morți. Armata s-a refăcut cu misiunea militară franceză a generalului Henri Mathias Berthelot, iar regina Maria a patronat Crucea Roșie.
| Bătălia | Datele (1917) | Comanda | Rezultatul |
|---|---|---|---|
| Mărăști | 11/24 iulie – 19 iulie/1 august | gen. Alexandru Averescu, cu armata rusă | victorie |
| Mărășești | 24 iulie/6 august – 6/19 august | Armata I: gen. Constantin Cristescu, apoi gen. Eremia Grigorescu | victorie |
| Oituz (a treia bătălie) | 26 iulie/8 august – 9/22 august | gen. Alexandru Averescu | victorie |
La Mărășești România a pierdut 610 ofițeri și 26 800 de soldați morți, răniți și dispăruți. Aici a căzut Ecaterina Teodoroiu, fostă asistentă medicală, în fruntea unui pluton; la Oituz a luptat caporalul Constantin Mușat. După manual, aceste victorii au zădărnicit planurile de împărțire a României.
Pacea separată și revenirea în război
În Rusia, după abdicarea lui Nicolae al II-lea (martie 1917), bolșevicii au luat puterea (octombrie 1917). La 26 noiembrie/9 decembrie 1917 s-a semnat armistițiul de la Focșani. Guvernul bolșevic a încheiat armistițiu la 15 decembrie 1917 și pace la Brest-Litovsk la 3 martie 1918; armata rusă s-a destrămat, iar România a rămas încercuită. După preliminariile de la Buftea (5 martie 1918), guvernul Alexandru Marghiloman a semnat la 24 aprilie/7 mai 1918 Pacea de la București: România ceda Dobrogea și accepta o rectificare a graniței în favoarea Austro-Ungariei. Ferdinand nu a ratificat pacea. După înfrângerea Bulgariei, la 28 octombrie/10 noiembrie 1918 România a reintrat în război, iar aliații au acceptat că pacea fusese o soluție temporară.
Memoria
Ansamblul lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu, ridicat în 1937–1938, îi comemorează pe cei căzuți apărând orașul în acest război.
Termeni
Frontul din Moldova la 22 iulie 1917, pe o hartă din istoria oficială austriacă a războiului. Harta folosește stilul nou: 22 iulie e 9 iulie pe stil vechi, cu două zile înainte de începutul bătăliei de la Mărăști (11/24 iulie). Roșu: armatele române (rum. 1. și 2. Armee) și ruse (russ.); albastru: trupele Puterilor Centrale. La sud-est de Ocna găsești Mărăști; lângă Tecuci, la nord de Focșani, Mărășești (Marasesti); la sud-vest de Ocna, la trecătoarea notată Ojtoz P., Oituzul. Caseta din dreapta sus arată, zi cu zi între 24 și 30 iulie, ofensiva armatei lui Averescu de la Mărăști („Der Einbruch der Armee Averescu”). Inscripțiile sunt în germană, iar unele nume sunt scrise altfel: Jassi = Iași, Ojtoz = Oituz, Tecuciu = Tecuci.
Sursa: [5] Die Lage auf dem rumänischen Kriegsschauplatz am 22. Juli 1917 — situația pe frontul român la 22 iulie 1917 (Wikimedia Commons) · Edmund Glaise-Horstenau (ed.), Österreich-Ungarns letzter Krieg 1914–1918; Wikimedia Commons · domeniu public
Videourile sunt de pe canalele altor autori, nu de la Nota10. Nimic de pe YouTube nu se încarcă până nu apeși pe video.
Canalul: Educație Online RO · YouTube
Ce acoperă: Lecție de clasa a XI-a despre România în anii Primului Război Mondial, cu profesoara Daniela Vacarciuc.
Canalul: Educație Online RO · YouTube
Ce acoperă: Lecție de clasa a IX-a pe aceeași temă, cu profesorul Pavel Cerbușca: tema pe scurt, mai simplu decât o cere programa de BAC.
Rezumatul, sursele și videourile rămân deschise. Cu abonamentul, pe această pagină se deschid:
Contul e gratuit și fără card: cu el faci diagnosticul și îți păstrezi rezultatele. Cartonașele și testul temei se deschid apoi cu abonamentul.
O lună întreagă costă 299 lei: ≈ 10 lei pe seară de lucru. Fără reînnoire automată.
De aici vine fiecare fapt din pagină.
Istoria românilor și universală. Programă pentru examenul național de bacalaureat
Programa · Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare · 2021 · p. 6, 8 · în română
ance.gov.md · accesat la 1 octombrie 2026
Istoria românilor și universală. Manual pentru clasa a XII-a
Manual · Adrian Dolghi, Alina Felea, Nicolae Enciu, Ala Revenco-Bîrladeanu · 2024 · p. 3, 23–26, 29, 35 · în română
ctice.md:1443 · accesat la 1 octombrie 2026
Document · Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia și România · 1918 · preambulul, art. X, XI, XXXI · în engleză
en.wikisource.org · accesat la 1 octombrie 2026
Document · Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO · 2024 · p. 56–57 (numerotarea documentului) · în engleză
whc.unesco.org · accesat la 1 octombrie 2026
Hartă · Edmund Glaise-Horstenau (ed.), Österreich-Ungarns letzter Krieg 1914–1918 · în germană
commons.wikimedia.org · accesat la 1 octombrie 2026
Textul a fost pregătit cu ajutorul AI. Fiecare fapt din el a fost verificat de trei ori cu sursele de mai sus. Un profesor nu l-a citit încă.
Ai găsit o greșeală? Scrie-ne la nota10contact.md@gmail.com
Sursa testelor: Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, ance.gov.md. Nota10 nu este afiliat MEC sau ANCE. Corectarea automată este o estimare, nu o notă oficială.
