Ce cere programa
Programa de BAC pune tema în Epoca contemporană, imediat după „România în Primul Război Mondial” și înainte de „Basarabia în anii 1917–1918”. Mai jos, consecințele sunt grupate ca în manualul de clasa a XII-a.
Sfârșitul războiului
Lupta s-a oprit la 11 noiembrie 1918, când Germania a semnat armistițiul de la Compiègne. Germania și aliații ei au pierdut războiul, iar victoria Antantei a fost fixată în tratatele Conferinței de Pace de la Paris (1919–1920).
Consecințe politice
Au dispărut patru mari imperii: Rus, Otoman, Austro-Ungar și German.
- Rusia. După revoluția din februarie 1917, țarul Nicolai al II-lea a abdicat în martie 1917, iar monarhia s-a terminat. Lovitura de stat a bolșevicilor din octombrie 1917 a adus un regim totalitar, urmat de războiul civil din 1918–1922.
- Germania. Manualul datează începutul revoltei de la Kiel la 4 noiembrie 1918. Kaizerul Wilhelm al II-lea a abdicat la 9 noiembrie 1918 și a fugit, iar monarhia germană a luat sfârșit. A urmat Republica de la Weimar, o democrație parlamentară. Constituția ei, semnată de președintele Ebert la 11 august 1919, spune în primul articol că statul german este republică și că puterea de stat vine de la popor.
- Austria și Ungaria. Revoluțiile au adus republici: la 12 noiembrie 1918 în Austria și la 16 noiembrie 1918 în Ungaria. Apoi Republica Ungară a Sfaturilor, proclamată la 21 martie 1919, a căzut după intervenția Armatei Române.
State noi
Războiul a întețit mișcările naționale ale popoarelor din imperii, iar din ele s-au născut state naționale:
- cehii și-au proclamat la Praga republica independentă pe 28 octombrie 1918, iar pe 30 octombrie s-au unit cu slovacii;
- sârbii, croații și slovenii au format un regat comun, proclamat pe 1 decembrie 1918;
- Polonia a redevenit stat;
- Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania s-au născut din aplicarea dreptului la autodeterminare.
Prin autodeterminare manualul înțelege principiul după care fiecare națiune hotărăște ea însăși în ce formă politică trăiește și cum se dezvoltă economic, social și cultural. Tot în anii războiului s-au dezvoltat mecanisme internaționale de protecție juridică pentru refugiați și prizonieri de război.
Consecințe economice și sociale
- Belgia, nord-estul Franței, vestul fostului Imperiu Rus, România și Serbia au ieșit devastate; manualul estimează pierderile directe la circa 280 de miliarde de dolari.
- În mai multe țări statul a preluat conducerea economiei. Producția civilă și nivelul de trai au scăzut, iar complexul militar a devenit un sector economic nou.
- În Germania a început foametea după 1916, iar orășenii primeau hrana pe cartele.
- Potrivit manualului, au câștigat economic doar SUA și Japonia. SUA, din datornic, au ajuns un creditor internațional important și un lider al comerțului mondial.
- Dezechilibrele create de război au dus, după război, la crize economice lungi.
Consecințe demografice (cifrele manualului)
- circa 10 milioane de morți, 20 de milioane de răniți și 7,7 milioane de dispăruți;
- cele mai grele pierderi le-a avut Franța (1,9 milioane), urmată de Germania și Rusia, cu câte 1,7 milioane;
- la țări mici ca Serbia și România, pierderile au ajuns până la 10% din populația antebelică;
- au rămas mulți orfani și văduve, iar natalitatea a scăzut.
Consecințe culturale și mentale
Manualul arată că războiul a clătinat încrederea în valorile tradiționale și a încurajat pacifismul și internaționalismul, că existențialismul a ajuns una dintre direcțiile centrale ale filosofiei vest-europene și că cultura clasică a cedat treptat locul culturii de masă. Războiul a inspirat romane: „Nimic nou pe Frontul din Vest” (E. M. Remarque), „Adio, arme!” (E. Hemingway), „Pădurea spânzuraților” (Liviu Rebreanu), „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” (Camil Petrescu). Constantin Brâncuși a creat la Târgu Jiu un ansamblu monumental în memoria soldaților căzuți în război.
Consecințe militaro-tehnice
Pe câmpul de luptă au apărut tancul și arma chimică (gazele de luptă). S-au construit nave de tip dreadnought, s-au perfecționat submarinele, au apărut trupe blindate și chimice, iar telefonul, telegraful și radioul au intrat pe scară largă în uzul armatei.
Pentru România și provinciile românești (cifrele manualului)
- Armata Română a pierdut în luptă circa 340 000 de militari. Civilii morți au fost și mai mulți, peste 700 000, răpuși de boli, de foame și de suferințele aduse de armatele străine.
- În partea ocupată, regimul militar german și austro-ungar a luat bunuri de circa 18 miliarde de lei-aur.
- Din Bucovina au fost recrutați circa 200 000 de bărbați, iar peste 100 000 de locuitori s-au refugiat.
- Din Basarabia, atunci în Imperiul Rus, circa 300 000 de bărbați au fost mobilizați în armata rusă; fabricile care mai lucrau au fost cu 35% mai puține, iar muncitorii cu 40% mai puțini.
- Manualul leagă de război și realizarea idealului național românesc: războiul a creat un context internațional favorabil, imperiile Rus și Austro-Ungar s-au destrămat, iar în 1918 idealul s-a împlinit prin Marea Unire.
