Ce cere programa
Unitatea deschide programa de BAC, la domeniul „Cititorul și opera”, și are trei teme: statutul de vorbitor cult al limbii române, adevărul științific despre limbă, cultură și identitate națională, sentimentul demnității personale în context național și european. Programa cere două lucruri: să-ți argumentezi statutul de vorbitor cult sprijinindu-te pe adevărul științific și să-ți arăți demnitatea prin apartenența la cultura modernă.
Vorbitorul cult
- Curriculumul descrie profilul de vorbitor cult prin criterii de comportament, printre care: vorbește și ascultă cu încredere, alege limbajul potrivit situației, argumentează și convinge.
- Separat, printre competențele evaluate la BAC, programa pune aplicarea normelor limbii române literare – gramaticale, ortografice, de punctuație și stilistice – în vorbire și în scris.
- Normele de scriere, pronunțare și formă a cuvintelor le fixează DOOM3, ediția a III-a din 2021, un dicționar normativ, care stabilește în principal reguli obligatorii. Norma pronunțării (ortoepică) e mai puțin fermă decât cea a scrierii. Punctuația nu intră în DOOM3: pentru ea, dicționarul trimite la ÎOOP.
- Cuvintele marcate în DOOM3 ca învechite, populare sau regionale nu țin de limba standard actuală. Un scriitor le poate folosi pentru efect, iar în uzul curent intră doar ca elemente expresive, familiare. Sfat de stil: într-un text oficial, ca o cerere, nu-și au locul.
- Academia de Științe a Moldovei cere ca limba de stat să funcționeze pe normele ortografice ale limbii române.
Adevărul științific: o limbă romanică
- Româna e o limbă romanică, alături de italiană, franceză, spaniolă, portugheză, catalană, sardă, occitană și retoromană. Toate vin din latina populară, cea vorbită, nu din latina cărților.
- Al. Rosetti a definit-o genealogic drept latina vorbită fără întrerupere în provinciile dunărene ale Imperiului Roman, de la cucerire până azi.
- Dovezi aduse de acad. Gheorghe Chivu, în revista Academiei Române: circa 500 de cuvinte panromanice din fondul principal (om, casă, apă, pâine, cer, soare) și circa 3000 de inscripții latinești descoperite la nord de Dunăre.
- Originea latină o afirmau deja cronicarii („de la Râm ne tragem”); Dimitrie Cantemir a adus argumente noi, iar Școala Ardeleană a dezvoltat-o.
- Ideea că româna ar continua limba dacilor și ar fi „mama limbii latine” Chivu o prezintă ca opinie contestatară și o combate: dacii au deprins latina, nu invers. Formula e a lui Petru Maior, scoasă din context: Maior voia să spună că româna, pornită din latina populară, mai veche decât latina cultivată, are forme ce pot fi socotite baza formelor latinești clasice.
Numele limbii, în documente
| Data | Ce s-a întâmplat |
|---|
| 1924 | în RASS Moldovenească, creată de autoritățile sovietice în stânga Nistrului, apare teoria unei „limbi moldovenești” diferite de română (după Curtea Constituțională) |
| 31 august 1989 | legile despre limba de stat, numită în ele „limba moldovenească”, și revenirea la alfabetul latin, identic cu al limbii române |
| 27 august 1991 | Declarația de Independență amintește „decretarea limbii române ca limbă de stat” din 1989; în ea limba se numește „română” |
| 1994 | Constituția scrie „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” |
| 9 septembrie 1994, 29 februarie 1996 | Academia de Științe a Moldovei: denumirea corectă este „limba română” |
| 5 decembrie 2013 | Curtea Constituțională, Hotărârea nr. 36: în caz de divergență, textul Declarației de Independență prevalează asupra Constituției, deci „limba română” asupra „limbii moldovenești” din art. 13 |
| 16 martie 2023 | Legea nr. 52 pune „limba română” în locul „limbii moldovenești” în actele normative adoptate de Parlament |
| 11 martie 2024 | Curtea declară neconstituțional art. II al Legii nr. 52, care declara desuetă mențiunea despre grafia latină, și confirmă art. 13 alin. (1): „Limba de stat a Republicii Moldova este limba română, funcționând pe baza grafiei latine” |
După Curtea Constituțională, URSS a „confecționat” în RASS Moldovenească o limbă scrisă cu alfabet chirilic și curățată de elementele latine ale românei, iar legea din 1989 vorbește de „identitatea lingvistică moldo-română realmente existentă”. Curtea a mai spus că aprecierea științifică a numelui limbii ține de mediul academic, nu de politică.
„Limba noastră” de Alexei Mateevici
Mateevici (1888–1917) a scris poezia la 17 iunie 1917; ea a fost citită a doua zi la deschiderea cursurilor învățătorilor moldoveni din Chișinău și a apărut la 21 iunie în ziarul „Cuvântul moldovenesc”. Datele din 1917 sunt pe stil vechi: poetul a murit la 13 august 1917, adică la 26 august pe stil nou. Prin Legea nr. 571-XIII din 22 iulie 1995, strofele 1, 2, 5, 8 și 12, pe muzica lui Alexandru Cristea, au devenit imnul de stat. Textul e în domeniul public. Versuri de citat într-un eseu:
- „Limba noastră-i o comoară / În adâncuri înfundată”
- „Limba noastră-i foc ce arde / Într-un neam ce fără veste / S-a trezit din somn de moarte”
- „Limba noastră-i graiul pâinii”
- „Înviați-vă dar graiul / Ruginit de multă vreme”
Demnitate, acasă și în Europa
- 31 august e Ziua Limbii Române; Legea nr. 52 a dat acest nume sărbătorii numite până atunci „Limba noastră”.
- Româna e limbă oficială a Uniunii Europene din 2007, una dintre cele 24. Orice cetățean al UE poate scrie instituțiilor europene în română și primește răspuns tot în română.
- Un argument despre demnitate poate porni de la promisiunea lui Mateevici: cine își învie graiul nu va mai plânge că limba e săracă – „Nu veți plânge-atunci amarnic / Că vi-i limba prea săracă”.
