Ce cere programa
Tema face parte din blocul „Lumea în perioada interbelică”. Cultura românească din 1918–1940 are în programă o temă separată, deci aici e cultura și știința lumii. Printre noțiunile programei este cultura de masă. Un exemplu de sarcină din programă: argumentezi pe surse, într-un text coerent, că dezvoltarea științifică și tehnologică a schimbat viața societății în secolul al XX-lea.
Contextul
După manual, Primul Război Mondial, revoluția bolșevică, fascismul și nazismul și criza economică din 1929–1933 au lăsat urme în cultură și artă. Au atins mai ales intelectualii. Masele lăsau treptat în urmă cultura satului și se îndreptau spre consum și distracții.
Cultura de masă, în vocabularul manualului, ține de societatea de consum: relațiile dintre oameni depind mult de economie, iar consumul și dorințele devin fenomene ale societății.
Știința și medicina
- Manualul începe cu fizica de la începutul secolului, de dinainte de război. Max Planck a arătat că energia este discontinuă; după site-ul Premiului Nobel, teoria cuantelor a propus-o în 1900.
- Albert Einstein este autorul teoriei relativității și a explicat legile efectului fotoelectric; studiile lui despre lumină încep, după același site, în 1905. Premiul Nobel pentru fizică pe anul 1921 l-a primit în 1922 (manualul scrie că l-a primit în 1921, adică anul premiului).
- Thomas Hunt Morgan a explicat rolul cromozomilor în ereditate (Premiul Nobel, 1933).
- Medicina a început să folosească insulina împotriva diabetului. V. P. Filatov a pus la punct transplantul de cornee.
- Alexander Fleming a descoperit penicilina, un antibiotic natural. Biografia lui de pe site-ul Premiului Nobel spune că în 1928 a observat mucegaiul care oprea bacteriile; manualul dă anul 1929. Alți savanți au pornit apoi producția ei industrială. Fleming, Ernst Chain și Howard Florey au primit Premiul Nobel în 1945.
- Istoricul Arnold Toynbee a căutat, în Un studiu asupra istoriei, regulile după care apar, înfloresc și cad civilizațiile.
Literatura
- Dadaismul a apărut în Europa în 1916; manualul îl numește inițiator pe românul Tristan Tzara.
- Suprarealismul a apărut în Franța în anii ’20 și punea pe primul loc imaginația spontană și iraționalul. André Breton a scris Manifestul suprarealismului (1924).
- Franz Kafka a scris Procesul și Castelul; manualul vede în ele omul strivit de statul totalitar.
- Războiul apare în romanele lui Jaroslav Hašek (Peripețiile bravului soldat Švejk), Erich Maria Remarque (Nimic nou pe Frontul de Vest) și Ernest Hemingway (Adio, armelor!).
Pictura
| Curentul | Ce face | Nume legate de curent |
|---|
| Fovism | apare la începutul secolului XX, în artele plastice | Henri Matisse |
| Cubism | descompune formele în volume și planuri geometrice; după manual, început oficial în 1907, cu Domnișoarele din Avignon | Pablo Picasso și G. Braque, fondatorii; manualul spune că, paradoxal, ei nu aparțin propriu-zis curentului |
| Abstracționism | compoziții din forme, culori și linii | Vasili Kandinski, Piet Mondrian |
| Suprematism | figuri geometrice în puține culori | Kazimir Malevici |
| Suprarealism | creaturi fantastice, scene absurde, influența lui Freud | Salvador Dalí (Persistența memoriei), Max Ernst |
Arhitectura
- Direcția principală a anilor ’20 a fost funcționalismul. L-a întruchipat școala Bauhaus din Germania, condusă de Walter Gropius, care a unit artele cu industria. Gropius i-a dat numele în 1919, la Weimar, și a condus-o până în 1928. Clădirea ei din Dessau (1925–1926), proiectată de biroul lui Gropius, e în fotografie.
- Le Corbusier și L. Mies van der Rohe au ridicat clădiri cu pereți de sticlă și acoperișuri plate. F. L. Wright a propus „arhitectura organică”, încadrată în natură.
- În SUA s-a construit Empire State Building, pe atunci cea mai înaltă clădire din lume. Zgârie-norii au devenit simbolul epocii.
Muzica, filmul, sportul
- Jazzul s-a răspândit ca stil nou; Louis Armstrong cânta în „stilul New Orleans”.
- Filmul a devenit „a șaptea artă”, iar Hollywoodul domina producția. Charlie Chaplin, cu pantomimă și teme sociale: The Kid (1921), The Gold Rush (1925), City Lights (1931), The Great Dictator (1940).
- După manual, primul film sonor a fost Cântărețul de jazz (1927). Un câine andaluz (1929), de Salvador Dalí și Luis Buñuel, poartă amprenta suprarealismului.
- Filmul a servit și propagandei: Crucișătorul Potemkin (1925), de Serghei Eisenstein, și filmele realizate de Leni Riefenstahl după 1933, care slăveau „revoluția” nazistă.
- După manual, toate statele au folosit sportul pentru propagandă. Jocurile Interaliate (Paris, iunie–iulie 1919) au fost prima competiție de după război. Jocurile Olimpice de vară din 1936 s-au ținut la Berlin, iar cele de iarnă, la Garmisch-Partenkirchen, tot în Germania. Primul Campionat Mondial de fotbal (1930, Uruguay) l-a câștigat Uruguay, 4:2 cu Argentina. Italia a câștigat în 1934, acasă, și din nou în 1938. Cupa din 1934 a pus, după manual, începuturile comercializării fotbalului, prin vânzarea produselor publicitare. România a jucat la toate trei.
Cultura sub regimurile totalitare
- În Germania nazistă, ministerul condus de Goebbels folosea presa, radioul și paradele ca să mobilizeze populația. Presa, radioul, filmul și cărțile erau cenzurate. Cărțile lui Voltaire și Freud au fost arse, iar operele lui Remarque și Zweig, interzise.
- În Italia fascistă, presa, radioul și cinematografia erau cenzurate.
Știința în casă
În SUA anilor 1920, aparatul de radio, telefonul, frigiderul și aspiratorul au devenit lucruri obișnuite, cu ajutorul creditului de consum și al publicității.
