Istoria românilor și universală, Clasa a IX-a · Cultura și știința în perioada postbelică

Evoluția culturii în Republica Moldova: oameni, instituții, patrimoniu

Cultura Republicii Moldova după independență: literatura, teatrul, muzica, filmul, educația, știința și monumentele ocrotite. Aici ai oamenii, datele și instituțiile temei, cu trimitere la manualul de clasa a IX-a.

Ce cere programa
Ce trebuie să știi
Desene și scheme
Video
Cartonașe
Testul temei
La examen

Ce trebuie să știi

Ce cere programa
Tema „Evoluția culturii în Republica Moldova” face parte din blocul „Cultura și știința în perioada postbelică”. Printre noțiunile programei sunt cenzura și patrimoniul. Lista personalităților se încheie cu Grigore Vieru, Mihai Volontir, Maria Bieșu, Emil Loteanu, Dumitru Matcovschi, Alexandru Moșanu și Eugen Doga. Un exemplu de sarcină din programă: argumentezi contribuția lui Gr. Vieru la crearea, păstrarea și promovarea valorilor naționale. Alt exemplu: apreciezi contribuția unei personalități la dezvoltarea culturii naționale.

Ce a schimbat independența
Parlamentul a aprobat Declarația de independență la 27 august 1991. După manual, posibilități noi de creație au venit odată cu independența, cu hotarele deschise, cu valorile democratice și cu sfârșitul cenzurii. Schimbările mari din viața culturală au avut, tot după manual, trei surse:

întoarcerea la valorile culturii naționale;
trecerea la grafia latină;
legăturile strânse cu oamenii de cultură din România.

Declarația amintește și legile din 31 august 1989 despre limba română ca limbă de stat și despre alfabetul latin.

Literatura
Autorii mișcării de renaștere de la sfârșitul anilor ’80 au publicat mult și după 1991. Grigore Vieru (1935–2009) este poetul din lista programei. Versurile lui vorbesc despre neam, țară, mamă și copilărie. După 1991 au apărut, între altele, Rugăciune pentru mama (1994) și Văd și mărturisesc (1996). În 1988 a primit Diploma de Onoare „H.Ch. Andersen”, în domeniul literaturii pentru copii. Manualul îl numește membru de onoare al Academiei Române; în alte documente oficiale ale examenului titlul lui din Academie e formulat altfel, deci la o sarcină ia titlul din sursa dată și susține-l cu fapte. Alți autori din manual: Dumitru Matcovschi (Imne și blesteme, 1991; la bustul de pe Aleea Clasicilor manualul îl numește scriitor, academician, publicist și dramaturg), Leonida Lari (Dincolo de ce văd ochii, 1991) și prozatorul Aureliu Busuioc.

Teatrul și muzica
Manualul numără 18 teatre dramatice. În 1994 Teatrul „A. S. Pușkin” a reapărut ca Teatrul Național „Mihai Eminescu”. Din 1990 funcționează „Satiricus”, iar în 1997 s-a înființat la Ceadâr-Lunga Teatrul Găgăuz „Mihail Ceachir”. Festivalul „Invită Maria Bieșu” a început în septembrie 1990; Maria Bieșu (1935–2012) a fost soprană.

Concertele academice se țin la trei instituții, între care Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”. Lângă numele lui Eugen Doga (născut în 1937) manualul trece: membru titular al AȘM (1992). A scris muzică pentru peste 200 de filme și a murit la 3 iunie 2025, la 88 de ani. La capitolul muzică profesionistă non-academică, manualul dă „O-Zone” (pop-dance), „Millenium” și „Zdob și Zdub” (pop-rock).

Alte trei personalități din listă
Mihai Volontir (1934–2015) a fost actor; manualul îi trece titlurile de Artist al Poporului din RSSM (1984) și din URSS (1988) și spune că în 2000 a fost desemnat cel mai bun actor al filmului moldovenesc din secolul XX. Emil Loteanu (1936–2003) a fost actor, regizor, scenarist și scriitor; „Hora mare” (1959) și „Lăutarii” (1971) sunt date ca filme despre valorile naționale; a întemeiat asociația „Phoenix-M” și a condus Uniunea Cineaștilor din Moldova în 1987–1992. Alexandru Moșanu (1932–2017) a fost istoric și politician, primul președinte al Parlamentului (3 septembrie 1990–2 februarie 1993), cu rol în legile despre drapel și imn și în Declarația de independență.

Artele plastice și filmul
În arta plastică a ultimelor decenii contează mai ales generația care a debutat în anii ’70–’80. Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși” organizează expoziții anuale, iar „Saloanele Moldovei” au ajuns în 2023 la ediția a XXXIII-a. La „Moldova-Film” s-au turnat, după manual, în ultimii treizeci de ani doar trei lungmetraje de ficțiune: Patul lui Procust (2001), Jana (2004) și Lupii și Zeii (2009). Primul lungmetraj de ficțiune făcut fără bani de stat este, după manual, Nunta în Basarabia (2010). Între 2017 și 2020 s-au produs 33 de filme cu sprijin din bugetul de stat. Patrimoniul este păstrat de peste 100 de muzee naționale și locale.

Educația și știința
Sistemul de învățământ are, după manual, structura: educația timpurie, învățământul primar, secundar (gimnazial și liceal), profesional tehnic și superior. Moldova a aderat la Procesul de la Bologna în mai 2005; la conferința de la Bergen din 19–20 mai 2005 a fost primită printre țările noi participante. După manual, studiile superioare au trei cicluri: licență (trei ani), master (doi ani) și doctorat (trei ani). În 2022 mai multe universități și institute au fost absorbite de universitățile mari.

După manual, Codul cu privire la știință și inovare (2004) a făcut din știință o prioritate strategică națională. În fruntea cercetării manualul pune Academia de Științe a Moldovei, succesoarea Academiei RSS Moldovenești (înființată în 1961), reorganizată pe baza acestui cod. În 2018 institutele de cercetare au trecut în subordinea Guvernului, iar în 2022 au fost absorbite de universități. În țară se editează peste 30 de reviste științifice. Un grup de la Universitatea Tehnică a Moldovei a făcut satelitul TUMnanoSAT.

Patrimoniul
Monumentele ocrotite de stat sunt înscrise în Registrul monumentelor și au două niveluri de însemnătate: locală și națională. Aleea Clasicilor din Chișinău a fost inaugurată în 1958 cu 12 busturi. După independență a primit busturi noi: Alexei Mateevici (1991), Grigore Vieru (2010), Dumitru Matcovschi (2019). Circul de Stat din Chișinău a fost construit în 1981, din 2004 a fost în restaurare, iar în 2022 a intrat în registru. Pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, Moldova este reprezentată de Arcul Geodezic Struve, înscris în 2005; unul dintre punctele lui se află la Rudi. Nu o confunda cu Lista patrimoniului cultural imaterial: pe aceasta a fost înscrisă la 1 decembrie 2022 arta cămășii cu altiță, dosar comun al Moldovei și României.

Evoluția culturii în Republica Moldova: oameni, instituții, patrimoniu

Ce cere programa

Ce trebuie să știi

Desene și scheme

Video

Restul temei e în abonament

Surse

Cine răspunde de pagină