Istoria românilor și universală, Clasa a IX-a · Cultura și știința în perioada postbelică

Cultura și știința în RSSM (1944–1991)

Cum au fost conduse cultura, școala și știința în RSSM între 1944 și 1991: ideologie, cenzură, rusificare, dar și instituții și oameni de seamă. Datele, persoanele și termenii temei de examen, cu trimitere la manual.

Ce cere programa
Ce trebuie să știi
Desene și scheme
Video
Cartonașe
Testul temei
La examen

Ce trebuie să știi

Ce cere programa
Tema face parte din blocul „Cultura și știința în perioada postbelică”. Programa dă noțiunile (cenzura, regimul totalitar, represiunile și altele) și personalitățile pentru mai multe teme deodată. Aici contează Grigore Vieru, Mihai Volontir, Maria Bieșu, Emil Loteanu, Dumitru Matcovschi și Eugen Doga (Alexandru Moșanu, de pe aceeași listă, e în manual la altă temă). Sarcinile-model cer să argumentezi contribuția lui Gr. Vieru la valorile naționale și să apreciezi contribuția unei personalități la cultura națională. Programa nu numește un manual: pagina urmează manualul de clasa a 9-a (temele 42–43); ce vine din clasa a 12-a e marcat „peste manualul de clasa a 9-a”.

Politica culturală (afirmațiile manualului de clasa a 9-a)

După manual, ideologia marxist-leninistă a fost impusă cu forța și a dominat cultura. Politica urmărea să șteargă conștiința națională a românilor localnici (asimilarea lor de către populațiile aduse din alte regiuni ale URSS, deznaționalizarea, rusificarea) și să creeze „omul nou sovietic”: devotat partidului, mândru de patria sovietică, vorbitor de rusă, ostil Occidentului.
Din 1944 a fost reluată teza unui popor și a unei limbi „moldovenești”, deosebite de cele române; rusa a ajuns limbă oficială în administrație, iar româna („moldovenească”) a fost marginalizată.
Oamenii de cultură trebuiau să execute „comanda socială”; deciziile se luau la Moscova și erau introduse apoi în republicile unionale.
Cenzura este controlul prealabil al statului asupra publicațiilor, spectacolelor și emisiunilor; ideologizarea este pătrunderea ideologiei politice în toate domeniile vieții.
Din 1940 literatura românească a fost scoasă din circulație, iar cărțile din biblioteci distruse. Ion Varta, citat de manual (studiu despre cenzura anilor ’70), arată că cenzorii țineau departe de biblioteci și librării autorii din România și din exil.
Concluzia manualului: regimul nu a șters identitatea românilor basarabeni; oamenii de cultură și de știință au obținut rezultate în toate domeniile.
Peste manualul de clasa a 9-a: după cel de clasa a 12-a, doar 13,7 % dintre specialiștii din cultură erau cadre autohtone.

Școala

Învățământ obligatoriu: 7 clase din 1949, 8 din 1956, zece ani prin Legea din 24 decembrie 1975. Manualul de clasa a 12-a dă 1970; cărțile diferă, iar pagina ia data din clasa a 9-a.
Către 1960–1961: 1 800 de școli, 485 construite în 1951–1960. La începutul anilor ’70, circa 30 % dintre elevi învățau în schimbul II.
Din anii ’60 școlile românești s-au împuținat. În 1989–1990: 976 cu predare în română, 413 în rusă, 123 mixte. În Chișinău, din 69 de școli, 27 predau în rusă, 31 erau mixte, 11 în română.
După 1944 profesorii români au fost înlocuiți cu personal rusofon, mai ales în învățământul mediu special și superior.
Institutul de Medicină: 1945. Universitatea de Stat din Chișinău: 1 octombrie 1946. Institutul Politehnic: 1964. La mijlocul anilor ’80: 51 de instituții medii speciale și 9 superioare.

Știința

1946: Baza Moldovenească a AȘ a URSS. 1949: Filiala Moldovenească. 2 august 1961: Academia de Științe a RSSM; în 1985 avea 14 instituții de cercetare.
Un renume mondial au câștigat, scrie manualul, școlile de chimie (A. Ablov, G. Lazurievski), matematică (V. Adrunachievici) și fizică (frații Moscalenco, I. Perlin). Separat, el notează rolul important al lui N. Testemițanu în medicină.
Știința istorică era subordonată ideologiei, iar accesul la arhive era limitat.

Literatura, muzica, artele, filmul

Partidul i-a numit „naționaliști burghezi” pe E. Bucov, G. Meniuc, A. Lupan și „patrioți ultra-locali” pe Gr. Vieru, G. Malarciuc, D. Matcovschi. Cărțile pentru copii ale lui Vieru și S. Vangheli erau totuși foarte apreciate.
Ansamblul „Joc”: 23 august 1945. Teatrul de Operă și Balet: 5 iulie 1957. Teatrul de Tineret „Luceafărul”: 1960. Formația „Noroc” (Mihai Dolgan): 1966. Ansamblul „Lăutarii” (N. Sulac): 1970.
Cine se opunea era marginalizat: Maria Sarabaș a fost persecutată, Alexei Stârcea și Gleb Ceaicovschi au fost exilați în Siberia.
Oamenii de creație trebuiau să urmeze „realismul socialist” (manualul scrie asta la artele plastice). Aleea Clasicilor: 1958.
Cinematografia era instrument de propagandă. Studioul „Moldova Film”: 1962; manualul scrie că până în 1990 s-au produs 177 de lungmetraje.

Persoana	Ce să știi
Grigore Vieru (1935–2009)	poet; Diploma „H.Ch. Andersen”, 1988; patriotismul, temă centrală
Maria Bieșu (1935–2012)	soprană; în 1967, cea mai bună Cio-Cio-san din lume
Emil Loteanu (1936–2003)	actor, regizor, scenarist; filmele Hora mare (1959) și Lăutarii (1971)
Mihai Volontir (1934–2015)	actor; Artist al Poporului din URSS, 1988
Eugen Doga (1937–2025)	compozitor; muzică pentru peste 200 de filme
Dumitru Matcovschi	scriitor; Imne și blesteme (1991), Crucea (2008)

La Doga manualul are doar „n. 1937”; anii 1937–2025 sunt din baremul ANCE al sesiunii suplimentare 2025.

Biserica
După manualul de clasa a 9-a, era promovat ateismul, iar în anii ’50–’70 a fost distrusă aproape jumătate dintre bisericile Basarabiei. Peste acest manual: cel de clasa a 12-a dă, pentru RSSM, circa 600 de biserici în 1946 și doar 193 rămase deschise în 1988; nu spune că măsoară același lucru ca prima cifră, deci nu le compara.

Dezghețul (peste manualul de clasa a 9-a)
Manualul de clasa a 12-a: în 1954–1958 au fost publicați clasicii români (Eminescu, Alecu Russo, Coșbuc, Alecsandri); conferințele din 1955 și 1961 au recunoscut unitatea „limbii moldovenești” cu româna; manualul mai notează că s-au întocmit liste cu cei care deviau de la realismul socialist (după Congresul Scriitorilor din 1965 autoritățile s-au axat pe lucrul politic cu intelectualii).

Cultura și știința în RSSM (1944–1991)

Ce cere programa

Ce trebuie să știi

Desene și scheme

Video

Restul temei e în abonament

Surse

Cine răspunde de pagină