Istoria românilor și universală, Clasa a IX-a · Relațiile internaționale în perioada interbelică
Cum au evoluat relațiile dintre România și URSS între 1918 și 1940 și ce a prevăzut Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939. Aici ai datele, oamenii, termenii și urmările pactului, cu trimitere la manual și la documente.
Relațiile sovieto-române între 1918 și 1940. Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele lui pentru popoarele din Europa.
Programa de examen, PDF, pagina 4
Aprobată prin Ordinul MEC nr. 1156 din 24.11.2022.
Ce cere programa
În listele programei apar noțiunile pact, tratat, revizionism, securitate colectivă și personalitățile Nicolae Titulescu și Iosif Stalin. Exemplu de sarcină: să determini, din surse, scopul declarat și cel real al semnării pactului. Ultimatumul sovietic din 1940 aparține temei următoare a programei.
Trei termeni
1918–1920: relații care încep în criză
În 1918 Lenin a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu România. Manualul numește două probleme-cheie: Basarabia, pentru că Moscova contesta votul Sfatului Țării din 27 martie 1918, și tezaurul românesc evacuat. România îl evacuase în 1916 în Imperiul Rus, pe atunci aliat; guvernul sovietic a refuzat să-l restituie.
La 28 octombrie 1920 Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia au semnat Tratatul de la Paris, care recunoștea drepturile României asupra Basarabiei.
1922–1929: tratative, fără acord asupra Basarabiei
1934–1936: o ameliorare
La 9 iunie 1934, la Geneva, ministrul român de externe Nicolae Titulescu și Litvinov au făcut un schimb public de scrisori, care a consemnat reluarea raporturilor diplomatice. La 21 iulie 1936, la Montreux, cei doi au convenit asupra unui protocol de asistență mutuală, cu hotarul pe Nistru. (Cronologia manualului dă 26 iulie; textul lui și Hriscu dau 21 iulie.) După manual, protocolul a rămas proiect din cauza demiterii lui Titulescu și a tergiversărilor lui Litvinov. Cercetătorul Marius Hriscu (2010, doctorand la acea dată) scrie că protocolul a fost doar parafat (Litvinov nu avea depline puteri) și nu e de acord cu Titulescu că Litvinov ar fi recunoscut astfel Nistrul drept frontieră.
23 august 1939: pactul
La 23 august 1939, la Moscova, J. von Ribbentrop și V. Molotov au semnat Pactul de neagresiune dintre Germania și URSS. Părțile se obligau să nu se atace (art. I) și să nu intre în grupări îndreptate împotriva celeilalte (art. IV). Tratatul era pe zece ani și se prelungea automat cu cinci ani, dacă nu era denunțat cu un an înainte (art. VI).
Pactul avea un protocol adițional secret:
| Teritoriul | Ce spunea protocolul |
|---|---|
| Statele baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania) | în caz de transformări teritoriale și politice, frontiera de nord a Lituaniei = granița sferelor de interes |
| Polonia | în același caz, sferele pe linia râurilor Narew, Vistula și San; soarta unui stat polonez independent rămânea deschisă |
| Basarabia (punctul 3) | URSS își arată interesul; Germania se declară total dezinteresată politic |
Protocolul era strict secret; după manual, aplicarea lui a dus în 1940 la anexarea Basarabiei de URSS.
Scopul declarat și scopul real
Consecințele, pe date (după manual)
| Data | Ce s-a întâmplat |
|---|---|
| 1 septembrie 1939 | armata nazistă invadează Polonia; începe Al Doilea Război Mondial |
| 17 septembrie 1939 | Armata Roșie atacă Polonia din est |
| 30 noiembrie 1939 | URSS atacă Finlanda: Războiul de iarnă |
| 1940 | Estonia, Letonia, Lituania: ocupate, apoi republici sovietice în URSS |
| 28 iunie 1940 | sunt ocupate Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța |
| 2 august 1940 | Sovietul Suprem al URSS adoptă legea privind formarea RSS Moldovenești (după Declarația de independență din 1991) |
Judecata de mai târziu
După manual, la 23 iunie 1990, în ziua Declarației de suveranitate, pactul a fost declarat nul și neavenit; manualul nu spune cine a luat hotărârea. Declarația de independență a Republicii Moldova (27 august 1991) notează că parlamentele multor state socotesc înțelegerea din 23 august 1939 nulă de la început.
Stânga: sferele de interes așa cum le desenează autorul hărții după protocolul secret din 23 august 1939 (portocaliu – sfera sovietică, albastru – cea germană). Textul protocolului fixează granița de nord a Lituaniei și linia Narew–Vistula–San și menționează interesul URSS pentru Basarabia; restul îl desenează autorul hărții. Dreapta: ce s-a întâmplat în 1939–1940; în portocaliu, teritoriile ocupate sau anexate de URSS. PO este Prusia Orientală. Etichetele sunt traduse în română de Nota10.
Sursa: [7] Ribbentrop-Molotov no legend.svg: sferele de interes după protocolul secret și schimbările din 1939–1940 (Wikimedia Commons; etichete în engleză, traduse de Nota10) · Peter Hanula, Renata3 (Wikimedia Commons); etichete traduse de Nota10 · CC BY-SA 3.0
Videourile sunt de pe canalele altor autori, nu de la Nota10. Nimic de pe YouTube nu se încarcă până nu apeși pe video.
Canalul: Educație Online RO · YouTube
Ce acoperă: Lecție de clasa a IX-a (profesor Pavel Cerbușca) chiar pe tema programei, după descrierea ei: „Relațiile sovieto-române între 1918 și 1940. Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele lui pentru popoarele din Europa”. Prima parte: Conferința de la Viena din 1924, Titulescu și Litvinov; spre minutul 10: pactul, protocolul secret și punctul despre Basarabia. Atenție: unele date din lecție diferă de manual (de exemplu dă 1928 pentru Protocolul de la Moscova, care e din 1929); când diferă, ține-te de manual și de pagina aceasta.
Canalul: Educație Online RO · YouTube
Ce acoperă: Lecție de clasa a XII-a (profesoară Daniela Vacarciuc), mai detaliată decât cere clasa a IX-a. Pornește de la minutul 6:50, unde începe pactul: semnarea din 23 august 1939, tratatul pe zece ani, protocolul secret, atacul asupra Poloniei din 1 și 17 septembrie 1939. Redă protocolul mai liber decât textul lui (spune, de exemplu, că Finlanda „va intra în componența Uniunii Sovietice”, ceea ce protocolul nu spune); pentru formulări te ghidezi după textul protocolului de pe pagina aceasta.
Rezumatul, sursele și videourile rămân deschise. Cu abonamentul, pe această pagină se deschid:
Contul e gratuit și fără card: cu el faci diagnosticul și îți păstrezi rezultatele. Cartonașele și testul temei se deschid apoi cu abonamentul.
O lună întreagă costă 299 lei: ≈ 10 lei pe seară de lucru. Fără reînnoire automată.
De aici vine fiecare fapt din pagină.
Istoria românilor și universală. Programă pentru examenul național de absolvire a gimnaziului
Programa · Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare · 2022 · p. 4, 5, 8 · în română
ance.gov.md · accesat la 9 octombrie 2026
Istoria românilor și universală. Manual pentru clasa a 9-a
Manual · Adrian Dolghi, Alina Felea · 2023 · p. 88–94, 173–174 · în română
ctice.md:1443 · accesat la 9 octombrie 2026
Document · V. von Ribbentrop, V. Molotov · 1939 · în engleză
avalon.law.yale.edu · accesat la 9 octombrie 2026
Document · J. von Ribbentrop, V. Molotov · 1939 · preambul, art. I, IV, VI · în engleză
avalon.law.yale.edu · accesat la 9 octombrie 2026
Document · Parlamentul Republicii Moldova · 1991 · preambul · în română
constcourt.md · accesat la 9 octombrie 2026
Opera · Marius Hriscu · 2010 · p. 72, 74, 77 · în franceză
dspace.bcucluj.ro · accesat la 9 octombrie 2026
Hartă · Peter Hanula (Ribbentrop-Molotov.svg); versiune derivată: Renata3 · în engleză
commons.wikimedia.org · accesat la 9 octombrie 2026
Textul a fost pregătit cu ajutorul AI. Fiecare fapt din el a fost verificat de trei ori cu sursele de mai sus. Un profesor nu l-a citit încă.
Ai găsit o greșeală? Scrie-ne la nota10contact.md@gmail.com
Sursa testelor: Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, ance.gov.md. Nota10 nu este afiliat MEC sau ANCE. Corectarea automată este o estimare, nu o notă oficială.