Limba română pentru alolingvi, Clasa a IX-a · Texte recomandate (fragmente) din operele scriitorilor consacrați

Balada „Miorița”: subiect, personaje, motive, eseul de la examen

Balada populară „Miorița” deschide lista de texte recomandate de programa examenului de gimnaziu pentru alolingvi. Aici: subiectul pas cu pas, personajele, motivele, cuvintele grele și cum o folosești în eseu.

Ce cere programa
Ce trebuie să știi
Video
Cartonașe
Testul temei
La examen
Surse
Încă 3 părți — în abonament

Ce cere programa

Balada Mioriţa

Programa de examen, PDF, pagina 4

Ce trebuie să știi

Ce cere programa
Programa examenului de absolvire a gimnaziului pentru școlile alolingve pune balada „Miorița” prima în lista de texte recomandate (fragmente). Curriculumul din 2019 o trece la clasa a VIII-a, la creația populară orală. În manualul de clasa a VIII-a, balada este atelierul de lectură și discuție din capitolul I, „Adolescentul și Patria”.

Balada, pe scurt

Specia: baladă populară, adică o poveste în versuri, cu acțiune și personaje, despre fapte ieșite din comun.
Tipul, după temă: baladă păstorească.
Poporul numește aceste poezii „cântece bătrânești”. Numele de „balade” vine de la Vasile Alecsandri.
Autorul nu se cunoaște. Alecsandri vorbește despre „poetul necunoscut” al baladei.
După manual, Alecu Russo a cules balada de la un cioban, pe când era exilat la mănăstirea Soveja.
Vasile Alecsandri a publicat-o în 1850, în revista „Bucovina”, apoi în 1852, în culegerea lui de balade.
Balada circulă în mai mult de o mie de variante.

Personajele

Personajul	Cine este
ciobanul moldovean (ciobănelul, baciul)	cel mai bogat dintre cei trei ciobani
baciul ungurean și baciul vrâncean	ciobanii care vor să-l omoare
mioara (Miorița)	oaia năzdrăvană care îl anunță
măicuța bătrână	mama ciobanului; apare doar în cuvintele lui

Ungurean înseamnă „din Transilvania”, iar vrâncean — „din Țara Vrancei”.

Subiectul, pas cu pas

1)Pe-un picior de plai, / Pe-o gură de rai coboară la vale trei turme de miei cu trei ciobănei.
2)Ungureanul și vrânceanul se sfătuiesc să-l omoare pe moldovan la apusul soarelui. Motivul: el e „mai ortoman”, are oi mai multe, cai învățați și câini mai bărbați.
3)De trei zile mioara nu mai tace. Ciobanul o întreabă dacă nu-i place iarba sau dacă e bolnavă.
4)Mioara îi spune de plan. Îl sfătuiește să mâne oile la „negru zăvoi” și să-și cheme câinele cel mai bărbătesc.
5)Ciobanul răspunde ca într-un testament: Și de-a fi să mor, să fie îngropat aproape, în strunga de oi, Să fiu tot cu voi. La cap să i se pună trei fluierașe: de fag, de os și de soc. Oile îl vor plânge „cu lacrimi de sânge”.
6)Mioara să nu le spună ciobanilor de omor, ci că el s-a însurat C-o mândră crăiasă, / A lumii mireasă: că la nunta lui a căzut o stea, soarele și luna i-au ținut cununa, brazii și păltinașii au fost nuntași, munții — preoți, păsările — lăutari, stelele — făclii.
7)Dacă mioara va întâlni o măicuță bătrână care aleargă pe câmp și îi întreabă pe toți de el, aceea e mama lui. Ciobanul își închipuie cum îl descrie ea: fețișoara — spuma laptelui, mustăcioara — spicul grâului, perișorul — pana corbului, ochișorii — mura câmpului. Mioara să se îndure de ea și să-i spună doar că el s-a însurat C-o fată de crai, fără steaua și fără nuntași. Cu aceste cuvinte ale ciobanului se încheie balada: omorul nu se petrece în text.

Motive și interpretări

După manual, motivul principal este moartea, pe care balada o arată ca pe o nuntă. Pe lângă ea, manualul numește ca motive mioara năzdrăvană, testamentul ciobanului și pe mama lui. Tot manualul observă că balada nu are un deznodământ obișnuit.
Alecsandri scria că nu există o expresie mai poetică pentru moarte decât „mândră crăiasă, a lumii mireasă”. În manual versul e scris Cu-o mândră crăiasă, / A lumei mireasă; citatele de aici urmează textul lui Alecsandri.
Tot el explică steaua: poporul crede că fiecare om are o stea, care cade din cer când omul se apropie de moarte.
Mamei, ciobanul nu-i trimite steaua și nuntașii. După Alecsandri, ea ar înțelege atunci că fiul ei a murit.
Istoricul literar Gh. Adamescu numește „Miorița” una dintre cele mai vechi și mai frumoase poezii populare românești. Criticul G. Ibrăileanu o numește „expresia supremă” a unui fel de poezie populară.

Cuvinte din baladă

Cuvântul	Sensul
strungă	țarc, loc îngrădit pentru oi
zăvoi	pădurice lângă apă, luncă
ortoman	bogat; chipeș, voinic
baci	cioban
laie	(despre oi) neagră sau neagră pătată cu alb
a se îndura	a avea milă

Multe cuvinte sunt diminutive: maică → măicuță, fluier → fluieraș, față → fețișoară, ochi → ochișor.

La examen
În testul-model din programă, eseul se scrie în opt enunțuri. Explici ce înseamnă ideea pentru tine, o argumentezi cu un exemplu din literatura română și formulezi o concluzie. În baremul-model, eseul valorează 9 puncte: 3 pentru repere, 2 pentru coerență și 4 pentru volum. Baremul se poate schimba de la o sesiune la alta: la sesiunea suplimentară din 2023, eseul a valorat 13 puncte, dintre care 8 pentru volum. Tot atunci, „Miorița” a fost chiar primul exemplu din lista dată. Printre itemii-model ai programei este și caracterizarea unui personaj în câteva enunțuri, iar baremul-model dă câte un punct pentru fiecare enunț logic. Pune într-un enunț o trăsătură și un detaliu din baladă.

Balada „Miorița”: subiect, personaje, motive, eseul de la examen

Ce cere programa

Ce trebuie să știi

Video

Restul temei e în abonament

Surse

Cine răspunde de pagină