Ce se numără la examen
Programa cere aplicarea normelor ortografice și de punctuație în textele proprii. Nu este un exercițiu cu enunț propriu: corectitudinea este o linie a fișei de notare și numără greșelile din toată lucrarea. În 2022 și 2023 ea valora 10 puncte (itemii 7 și 8 nu intrau în numărătoare), în 2024, 2025 și 2026 valorează 7 puncte.
| Greșeli (2026) | 0–3 | 4–7 | 8–11 | 12–15 | 16–19 | 20–23 | 24–27 |
|---|
| Puncte | 7 | 6 | 5 | 4 | 3 | 2 | 1 |
- Jumătate din volumul cerut dă jumătate din punctele pentru corectitudine; 3,5 devine 4, în folosul elevului.
- La unele cerințe nu se admit corectări: scrie corect din prima. La itemul 7 din 2026, greșelile din cuvintele nemodificate se adaugă la cele din toată lucrarea.
- Curriculumul clasei a IX-a cere exerciții de utilizare a normelor; elementele de construcție a comunicării se învață aplicativ, fără metalimbaj.
Literele î și â
Alfabetul are 31 de litere; litera â se numește „î din a”. Îndreptarul Academiei Române (ediția 2024) cere î la începutul și la sfârșitul cuvântului și â în interior; verbul a fi se scrie sunt, suntem, sunteți, cu u. Academia a revenit la această grafie în 1993, iar testul din 2026 o folosește (întorcându-se). Reguli:
- 1.î la începutul și la sfârșitul cuvântului: îl, împărat, înger, a urî, a coborî, a hotărî.
- 2.î și în interior, când prefixul se lipește de un cuvânt cu î: neîmpăcat, neîndurat, neînsemnat, preaînălțat.
- 3.În celelalte cazuri, în interior, â: când, bând, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt. Derivatele verbelor în -rî au tot â: amărât, coborâre, hotărâtor, pârât, urâțenie.
Litera mare
În manualul clasei a VII-a toate componentele numelor de persoane au majusculă (Mihai Eminescu). Numele geografice, instituțiile și sărbătorile apar în exemple cu majusculă la fiecare cuvânt, afară de de, a, al, și: Delta Dunării, Parlamentul Republicii Moldova, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Ziua Internațională a Păcii. La titlurile de opere, ziare, reviste și emisiuni se scrie cu majusculă doar primul cuvânt, iar titlul stă între ghilimele: romanul „Cartea junglei”. Exemplele manualului nu au nume propriu în interiorul titlului, deci regula nu se extinde dincolo de ele.
Cratima și scrierea într-un cuvânt sau în două
La perfectul compus al verbelor reflexive pronumele se leagă cu cratimă de auxiliar: m-am spălat, te-ai spălat, s-a spălat, ne-am spălat, v-ați spălat, s-au spălat. Pentru ia / i-a, sa / s-a, sau / s-au vezi lecția separată.
| Adverbul se scrie | Exemple |
|---|
| într-un cuvânt | deseori, niciodată, nicicând, așadar, oricum, cândva, bunăoară, întruna, bineînțeles, deloc, defel, demult |
| cu cratimă | după-amiază, astă-seară, ieri-noapte, dintr-odată, încet-încet |
| în două cuvinte, doar cu sensul indicat | altă dată (în altă împrejurare), de mult (de mult timp), de loc (originar), de fel (de origine), bine înțeles (bine pătruns) |
Alege după sens, nu doar după posibilitatea de înlocuire. Odată (= cândva) se scrie într-un cuvânt, dar altă dată în sensul „în altă împrejurare” rămâne în două: Azi nu am timp, vorbim altă dată. Altădată se referă la trecut. Curriculumul clasei a IX-a trece printre adverbele compuse oricând, oricum, devreme, rareori, altădată.
Semnele de punctuație
Manualul clasei a VII-a numără douăsprezece semne. Cele din exemplele manualelor de gimnaziu:
- Sfârșitul propoziției. Punct, semnul întrebării sau semnul exclamării: Unde ai pus cheile? Ce zi frumoasă! O întrebare directă se încheie cu semnul întrebării.
- Virgula izolează adresările și părțile de propoziție de același fel; interjecția se desparte prin virgulă (Ah, am uitat!) sau e urmată de semnul exclamării (Ah! am uitat!).
- Între propoziții. După exemplele manualului clasei a VIII-a, înaintea lui dar stă virgulă (Aș rămâne, dar plouă.), iar între propoziții coordonate cu și nu (Am deschis fereastra și am respirat adânc.). Subordonatele sunt „deseori” despărțite prin virgulă de regentă, mai ales când o preced (manualul clasei a VII-a): Dacă ploua, rămâneam acasă.
- Două puncte înaintea unei explicații, a unei enumerări și a unei citări.
- Dialogul. Fiecare replică începe cu linia de dialog (–). Verbul zicerii stă înaintea replicii (cu două puncte), în interiorul ei (între virgule ori linii de pauză) sau după ea (după virgulă, semnul exclamării ori al întrebării). În testul din 2026 vorbirea directă urmează după două puncte.
- Formula de adresare are virgulă după ea, în scrisoarea și în discursul din manualul clasei a IX-a: Dragă Ion, Stimați colegi,
