Ce cere programa
Programa examenului de absolvire a gimnaziului trece la sintaxă „Cuvinte/construcții/propoziții incidente” și „Norme de punctuație în propoziție”. Printre itemii-model sunt: citezi regula de separare a părților omogene, citezi regula pentru două virgule dintr-un enunț, pui virgulele necesare, plasezi semnele lipsă într-o secvență subliniată, comentezi, pe două exemple, rolul semnelor de punctuație. Curriculumul împarte materia pe clase: topica și normele de punctuație în clasa a VII-a, incidentele, apoziția și adresarea în a VIII-a. Normele de aici sunt cele ale Îndreptarului Academiei Române (ÎOOP) și ale manualelor.
Ce este un incident
Incident este un cuvânt, o construcție sau o propoziție intercalată între părțile unei propoziții sau fraze, fără legătură sintactică cu ele. Prin incident vorbitorul își arată atitudinea: siguranța, îndoiala, părerea sau ordinea ideilor.
- cuvinte: firește, desigur, bunăoară, pesemne, cică;
- construcții (structuri variate): la urma urmei, pe drept cuvânt, după părerea mea, în primul rând;
- propoziții, cu predicat: mă rog, se pare, se vede, nu-i așa?
Incidentele se izolează prin virgule, linii de pauză sau paranteze. Manualul clasei a VIII-a face o excepție: totuși, poate, parcă, deci, însă nu se izolează, iar ÎOOP lasă virgulele din jurul lui totuși la alegerea celui care scrie. Unele dintre aceste cuvinte au două roluri: manualul clasei a IX-a cere enunțuri în care totuși, însă, deci sunt, pe rând, conjuncții și incidente. Ca conjuncții, însă și deci leagă două unități coordonate, iar virgula vine înaintea lor.
Virgula în propoziție
| Situația | Ce faci | Exemplu |
|---|
| părți omogene (enumerare) | virgulă între termeni, nu înaintea lui și copulativ, ori, sau | Am luat pere, mere și prune. |
| legătură adversativă sau concluzivă (ci, dar, iar, însă, deci, așa că) | virgulă înaintea conjuncției | Am căutat, dar n-am găsit. |
| elemente corelative (atât…, cât și; nici…, nici; fie…, fie) | virgulă obligatorie între ele | Fie azi, fie mâine. |
| vocativ, interjecție | izolate prin virgulă | Maria, vino! Vai, ce frig! |
| apoziție | izolată de ÎOOP întotdeauna: de obicei prin virgule, dar și prin paranteze sau linii de pauză | Chișinăul, capitala țării, e mare. |
| gerunziu, infinitiv sau participiu înaintea regentului | virgulă după construcție | Citind, am înțeles. |
| circumstanțial | manualul clasei a VII-a: înaintea predicatului se izolează, după predicat nu; ÎOOP lasă adesea virgula la alegere | Seara, citim. Citim seara. |
| subordonată circumstanțială (cauzală, concesivă, condițională) înaintea regentei | virgulă după ea; baremul 2025 spune că cea concesivă se izolează în orice poziție | Fiindcă ploua, am rămas acasă. |
La apoziție, manualul clasei a VIII-a arată cazurile de recunoscut: cea care determină un pronume sau un substantiv propriu și cea introdusă de adică, anume, mai ales. Adresarea, simplă sau dezvoltată, se izolează întotdeauna.
Unde nu pui virgulă
- Între subiect și predicat, ca și între predicat și complementul direct ori indirect: Colegii mei au plecat, nu Colegii mei, au plecat. Virgulele apar numai când se intercalează o secvență, în pereche: Colegii mei, desigur, au plecat.
- Pauza din vorbire nu e un motiv: nu orice pauză se scrie ca virgulă.
- Între o replică exclamativă sau interogativă și enunțul-cadru: – Unde mergi? întrebă mama. La o replică enunțiativă virgula se pune: – Vin imediat, spuse ea.
- Virgula poate schimba sensul: Nu plâng, pentru că mi-e frică nu spune același lucru ca Nu plâng pentru că mi-e frică (pereche din ÎOOP).
Celelalte semne ale propoziției
- Punctul încheie enunțul asertiv și interogativul indirect (L-am întrebat dacă vine.). Semnul întrebării încheie enunțul interogativ direct, iar semnul exclamării, enunțurile exclamative și imperative.
- Două-puncte stă înaintea unei enumerări sau a unei vorbiri directe, dar nu între verb și complinirea lui obligatorie: Am cumpărat pere și mere, nu Am cumpărat: pere și mere.
- Linia de pauză izolează apozițiile explicative și incidentele, iar înaintea primei linii nu pui virgulă. Parantezele încadrează o precizare sau un comentariu. În intercalări, liniile de pauză, parantezele și două-puncte sunt echivalente cu virgula.
- Linia de dialog începe fiecare replică; arată ca linia de pauză, dar are alt rol.
- Ghilimelele încadrează un citat reprodus întocmai, punctele de suspensie marchează o întrerupere, iar punctul-și-virgula dezambiguizează enunțurile cu multe virgule (Ea a ales tabloul; el, rama.).
Cum se cere la examen
Itemul de punctuație valorează 2 puncte: unul pentru identificarea situației (de ce stă virgula acolo) și unul pentru formularea regulii; în 2025 baremul nu cerea excepțiile. Regula se scrie ca regulă, nu ca pauză. La itemul cu comentariu pe două exemple alegi două perechi care arată ce schimbă un semn, de pildă perechea cu pentru că de mai sus. În plus, punctuația intră în cele 5 puncte pentru aspectul de limbă, dar numai la răspunsurile scrise la itemii pe care baremul îi enumeră (lista diferă de la test la test): lucrarea impecabilă primește 5 puncte, 1–2 greșeli în total scad punctajul la 4, iar lipsa răspunsurilor la acești itemi nu permite punctajul maxim.
