Ce cere programa
Programa de examen are două puncte pe această temă: fraza cu elementele de relație, apoi coordonarea și subordonarea în frază. Noțiunile de propoziție principală, secundară și regentă vin din curriculumul clasei a VIII-a, iar coordonarea și subordonarea se reiau în clasa a IX-a. Un tip frecvent de item la examen este delimitarea: primești o frază și îi marchezi propozițiile prin bare oblice și cifre, iar baremul acordă câte 1 punct pentru fiecare propoziție marcată corect. Alte variante cer să subliniezi predicatele sau să argumentezi o virgulă dintre propoziții. În toate, mai întâi înveți să numeri propozițiile, apoi să recunoști legăturile dintre ele.
Propoziție și frază
Propoziția este construită în jurul unui singur predicat. Fraza are două sau mai multe propoziții, deci două sau mai multe predicate. Predicatul este un verb la mod personal (predicat verbal) sau verbul copulativ din predicatul nominal (e frumoasă): fiecare predicat înseamnă o propoziție. Un verb la mod nepersonal, de pildă infinitivul, are altă funcție: subiect, atribut sau complement. De aceea nu aduce o propoziție în plus.
- Ana și Maria cântă are un singur predicat, deci este o propoziție.
- Ana cântă și dansează are două predicate, deci este o frază cu două propoziții.
Cum delimitezi propozițiile
Manualul de clasa a VII-a dă patru pași: (a) găsești predicatele, (b) subiectul fiecărui predicat, (c) elementele de relație dintre propoziții, (d) marchezi cu bare oblice limitele propozițiilor și le numerotezi. Elementul de relație rămâne în propoziția pe care o introduce, la începutul ei, așa cum se vede în modelul din manual și în baremele ANCE.
Am citit lecția, dar nu am înțeles tot. → Am citit lecția/1, dar nu am înțeles tot/2.
Dacă o propoziție este întreruptă de alta, ea are două bucăți. Baremul ANCE le marchează /1- la prima și /-1 la a doua, iar numerotarea continuă: Colegul/1-, care stă în banca din fund/2, a ridicat mâna/-1. Baremul nu dă punctul pentru o propoziție identificată doar parțial.
Elementele de relație
Elementele de relație sunt cuvintele sau locuțiunile (conjuncții, pronume și adverbe relative) care introduc o propoziție și o leagă de alta. Propozițiile se pot lega și fără ele, prin juxtapunere: stau alături, de obicei despărțite prin virgulă (Ploua mărunt, vântul sufla rece).
| Element de relație | Exemple | Ce face |
|---|
| conjuncție coordonatoare | și, iar, dar, ci, însă, nici, sau, ori, fie | leagă propoziții de același fel |
| conjuncție sau locuțiune conjuncțională subordonatoare | că, dacă, deși, fiindcă, deoarece, întrucât, să, ca să; pentru ca să | introduce o subordonată |
| pronume relativ | cine, ce, care | introduce o subordonată |
| adverb relativ | unde, când, cum, cât | introduce o subordonată |
Tabelul dă exemple, nu liste complete. Subordonatele pot fi introduse și de pronume nehotărâte. Atenție: aceeași conjuncție poate lega și părți de propoziție, nu doar propoziții. În Ana și Maria cântă, și leagă două subiecte, deci nu apare nicio limită de propoziție.
Coordonarea
Coordonarea este relația dintre unități de același fel, aflate pe același plan: niciuna nu depinde gramatical de cealaltă. În frază se coordonează propozițiile principale între ele și propozițiile secundare care depind de același regent. Se realizează prin juxtapunere (fără element de relație) sau prin joncțiune (cu element de relație). Lecțiile de clasa a IX-a și dicționarul mai disting, după sensul conjuncției, feluri de propoziții coordonate. Programa de examen nu le cere pe nume, deci ia-le ca vocabular în plus; printre ele sunt:
- copulativă, prin asociere: și;
- adversativă, prin opoziție: dar;
- disjunctivă, prin excludere: sau;
- concluzivă (în unele surse, conclusivă), prin concluzie: deci.
Ploua mărunt/1, vântul sufla rece/2 și noi ne grăbeam spre casă/3. Propozițiile 1 și 2 sunt juxtapuse, iar 2 și 3 sunt legate prin și.
Subordonarea
Subordonarea este relația în care o propoziție depinde gramatical de alta. Propoziția subordonată (secundară) completează un cuvânt din regentă, iar de la acel cuvânt i se poate pune o întrebare. Ea se introduce prin conjuncții subordonatoare, pronume relative sau adverbe relative și poartă numele funcției pe care o are față de regentă: subiectivă (ține locul subiectului), circumstanțială de timp, de cauză, de scop și așa mai departe. Tipurile subordonatelor se învață separat.
Am rămas acasă/1, fiindcă ploua/2. Aici fiindcă este conjuncție subordonatoare, iar propoziția 2 este secundară.
Principală, regentă, secundară
- principală: stă pe cont propriu în frază, nu depinde de nicio altă propoziție;
- secundară (subordonată): completează un cuvânt din regentă, iar de la acel cuvânt i se pune o întrebare (ce?, când?, de ce?);
- regentă: propoziția de care depinde cel puțin o secundară.
O principală fără subordonate nu este regentă, iar o secundară poate fi regentă pentru alta. De exemplu, Mama a spus că vine mâine, dar nu a spus ce va găti are patru propoziții: 1 și 3 sunt principale, coordonate prin dar, și amândouă sunt regente; 2 și 4 sunt secundare.
La examen
- Începi cu predicatele, verbale și nominale: fiecare predicat înseamnă o propoziție.
- Păstrezi elementul de relație în propoziția pe care o introduce și nu lași nicio propoziție la jumătate.
- Pentru propoziția întreruptă folosești /1- și /-1.
- Baremul testului de exersare 2 din 2026 spune că o greșeală de numerotare nu anulează punctele pentru propozițiile următoare, marcate corect.