Ce cere programa
Programa examenului de clasa a IX-a are cinci repere despre personaj: principal și secundar, trăsături fizice și morale, clasificare, caracterizare, personajul literar și personalitatea istorică. Printre exemplele de itemi din programă sunt „Selectează din text trei caracteristici ale personajului” și „Exprimă-ți preferința pentru un personaj literar, subliniind trei trăsături ale acestuia”. Răspunsul se argumentează prin referințe la text, iar personajele din opere diferite trebuie să le poți compara.
Curriculumul o construiește treptat: în clasa a V-a — trăsături fizice și morale, personaje pozitive și negative; în a VI-a — principale și secundare; în a VII-a și a VIII-a — clasificarea și caracterizarea; în a IX-a — personaje reprezentative, personalitatea istorică și iar caracterizarea.
Ce este personajul
DEX numește personaj fiecare persoană care figurează într-o operă literară. Pentru manualul de clasa a VI-a contează participarea la acțiune: personaj poate fi și un animal sau un obiect însuflețit.
Clasificarea
Un personaj se clasifică după mai multe criterii. Tipurile vin din manualele de clasele a V-a–a VII-a și a IX-a; protagonist e și în DEX:
| Criteriul | Tipuri |
|---|
| locul și rolul în acțiune | principal (protagonist) — în centrul acțiunii; secundar — cu un rol mai mic; episodic — doar în câteva episoade; figurant (numit în manualul de clasa a IX-a) |
| comportamentul moral | pozitiv, negativ, complex |
| de unde vine personajul (denumirea criteriului e a noastră) | real, autobiografic, istoric, fantastic, legendar, alegoric (manualul de clasa a VII-a); atestat istoric sau fictiv (manualul de clasa a IX-a, la criteriul „istoria”) |
Manualul de clasa a IX-a nu definește figurantul; în Dan, căpitan de plai de Vasile Alecsandri numește astfel pe Ștefan cel Mare. În sensul de bază, figurantul ține de teatru, operă și film: participă doar prin prezență, gesturi sau replici scurte. Pentru o lucrare artistică, DLRLC îi dă, prin extensiune, sensul de personaj secundar.
Portretul
Un portret e o descriere scurtă a unui personaj, inventat sau real. După ce arată, el poate fi fizic (chipul, îmbrăcămintea, mișcările), moral (ce fel de om e, cu bune și cu rele) sau complex, când le are pe amândouă. Când naratorul sau personajul se descrie pe sine, avem un autoportret. În Amintiri din copilărie de Ion Creangă, bădița Vasile e întâi „un holtei zdravăn, frumos și voinic”, iar mai târziu „cuminte, harnic și rușinos ca o fată mare”: prima secvență ține de portretul fizic, a doua de cel moral.
Caracterizarea se construiește din opera întreagă; portretul stă într-un singur loc al textului.
Caracterizarea directă și indirectă
Manualul de clasa a VIII-a desparte patru moduri:
- directă: autorul (prin narator) numește calitatea. La Creangă: „Fata moșneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă”, iar fata babei era „slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă”;
- autocaracterizare: personajul vorbește despre sine. Naratorul din Amintiri din copilărie se vede „un băiat prizărit, rușinos și fricos și de umbra mea”;
- indirectă prin comportament: în D-l Goe... de I. L. Caragiale, Goe scoate iar capul pe fereastră, deși i s-a spus că nu e voie;
- indirectă prin limbaj: tot Goe, către cele două cucoane care se contraziceau între „marinel” și „marinal”: „Vezi, că sunteți proaste amândouă?”
Uneori trăsătura o rostește alt personaj: baba spune că fata moșneagului „nu ascultă” și e „leneșă”, deși naratorul a spus contrariul; bunica exclamă despre Goe: „E lucru mare, cât e de deștept!” O asemenea părere o verifici pe faptele din text.
Personajul literar și personalitatea istorică
În Scrisoarea III, Eminescu îl arată pe Mircea drept „Un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port”, care i se prezintă lui Baiazid ca domn al Țării Românești și se autocaracterizează: „Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul…”. Personajul nu e o copie a omului din istorie: manualul de clasa a VIII-a observă că domnitorul real nu era bătrân: avea atunci 40 de ani. Tot acolo notează, ca regulă generală, că în timp datele precise se estompează, iar o trăsătură a eroului iese în față.
Cum construiești o caracterizare
- 1)Spui cine e personajul și ce loc ocupă în operă.
- 2)Dai portretul fizic, dacă textul îl are.
- 3)Numești trei-patru trăsături morale, fiecare cu o secvență din text și modalitatea prin care o afli — tabelul propus de manualul de clasa a IX-a.
- 4)Arăți cum se poartă personajul cu celelalte personaje.
- 5)Închei cu aprecierea ta: ce valoare are personajul pentru tine, ca cititor.
Pentru o comparație, manualul de clasa a IX-a cere două asemănări și două deosebiri, fiecare cu un exemplu.
La examen
La examenul de absolvire a gimnaziului din 2023, 2024 și 2025, itemul 1 cere răspunsuri la întrebări despre fragment, iar baremul dă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect, construit ca enunț complet. Testul de exersare 1 din 2026 cere numele a două personaje din basmele românești, scrise corect.
