History of Romanians and world history, BAC · Epoca medievală
Situația politică a Țărilor Române în primele decenii ale secolului al XVII-lea este o temă a programei de BAC la istorie, la profil umanist și arte. Aici ai domniile, anii și termenii ei, cu trimitere la manual.
For the humanities and arts profiles only.
This topic is in Romanian.
Situaţia politică a Ţărilor Române în primele decenii ale secolului al XVII-lea*Approved by Ordinul MEC nr. 1499 din 04.11.2021.
Ce cere programa
La profilurile umanist și arte, programa de BAC la istorie cere tema „Situația politică a Țărilor Române în primele decenii ale secolului al XVII-lea”. Tema vine după domnia lui Mihai Viteazul și se încheie în preajma domniilor lui Matei Basarab și Vasile Lupu.
Un secol de rivalitate între imperii
La începutul secolului al XVII-lea, soarta politică a Țărilor Române atârnă de rivalitatea marilor imperii din regiune, aflate în plină luptă pentru supremație. Otomanii, cu toate înfrângerile suferite din partea Ligii Creștine, ajung tocmai acum la cea mai mare întindere teritorială din istoria lor. Habsburgii, în fruntea Imperiului Romano-German, caută și ei să-și impună hegemonia. Cât despre Polonia, aceasta rămâne în taberele antiotomane, însă cedează treptat teren în sud-estul Europei, presată de o Rusie tot mai puternică.
Domni numiți de Poartă, boieri greci
Moartea lui Mihai Viteazul readuce scaunele Țărilor Române în atenția marilor puteri, fiecare vrând un om de-al ei la domnie. Relația cu Poarta se înrăutățește: adesea, domnul e un grec adus direct din Istanbul, care își aduce și familia și, odată cu titlurile boierești și moșiile primite, stârnește nemulțumirea boierilor pământeni. Din acest veac, Poarta cere și plata tributului înainte de termen: cel al Transilvaniei ajunge de la 15 mii de galbeni la 40 de mii în 1658, Țara Românească rămâne la 40 de mii (92 de mii sub Constantin Brâncoveanu), iar Moldova plătește între 35 și 40 de mii.
Lupta pentru tronul Țării Românești (1601–1611)
Anul 1601 îl aduce pe tron, cu sprijin polon și moldovean, pe Simion Movilă. Sultanul îi dă domnia lui Radu Mihnea, însă boierii Buzești schimbă cursul lucrurilor în favoarea lui Radu Șerban, vasal al Casei de Austria. Acesta îl bate pe Simion Movilă în iulie 1602, pornind o domnie – neacceptată la început de Poartă – care avea să dureze până în 1611, cu incursiuni împotriva otomanilor dincolo de Dunăre și cu o implicare în treburile Transilvaniei. Dar Radu Șerban își dă seama că tronul e în siguranță doar dacă Poarta îl acceptă, nu Viena, și reușește, la finele anului 1604, recunoașterea otomană.
Expediția lui Gabriel Báthory și restaurarea otomană
Între decembrie 1610 și martie 1611, principele Transilvaniei Gabriel Báthory pornește o expediție în Țara Românească, cu gândul să readucă la viață vechiul Regat al Ungariei, Moldova inclusă. Poarta răspunde cu armele: pune în scaunul Țării Românești un om mai degrabă al diplomației, Radu Mihnea, iar în Moldova pe Ștefan Tomșa al II-lea (1611–1615), restaurând astfel stăpânirea otomană în amândouă țările. Peste munți, în Transilvania, Gabriel Bethlen (domn între 1613 și 1629) alege calea bunelor relații cu Poarta și, la 1 iulie 1614, primește de la sultan un ahidname, în schimbul tributului.
Două decenii de domnii scurte
Hotărât ca domnii să fie numiți exclusiv de Poartă, sultanul deschide două decenii de domnii scurte: unii domni se întorc pe tron a doua oară, alții cârmuiesc pe rând și Moldova, și Țara Românească. Grecii ajung să domine viața publică – boierii greci adună dregătoriile și pun mâna pe comerț – iar mănăstiri românești trec sub Athos sau Palestina, pierzând obiecte de valoare și umplându-se de călugări greci.
Pacea de la Hotin (1621)
Cetatea Hotin, pierdută de Mihai Viteazul în fața polonezilor, continuă să încordeze relațiile dintre Poartă și Polonia. Vara anului 1621 aduce atacul sultanului Osman al II-lea asupra Poloniei, cu o armată uriașă; pierderile mari suferite de ambele tabere duc mai rapid la pacea de la Hotin, prin care cetatea se întoarce la Moldova, dar Poarta își vede confirmată, definitiv, supremația asupra ei – cu obligația, pentru amândouă puterile, de a respecta autonomia moldoveană.
Spre stabilitate
Transilvania continuă să fie disputată între Habsburgi și otomani, dar Gabriel Bethlen își menține linia diplomatică, cultivând relații bune deopotrivă cu Poarta și cu cele două țări românești vecine. Abia domniile lui Matei Basarab (1632–1654) în Țara Românească și ale lui Vasile Lupu (1634–1653) în Moldova aduc liniște politică și avânt economic și cultural, într-un răstimp numit „între medieval și modern”.
Termeni
Bătălia de la Hotin (Chocim), din vara anului 1621: sultanul Osman al II-lea a atacat Polonia cu o oaste imensă; pierderile grele din ambele tabere au grăbit pacea de la Hotin, care a dat cetatea înapoi Moldovei, dar a confirmat supremația Porții asupra ei. Pictură din 1867, la peste două secole după luptă.
Source: [3] Bitwa pod Chocimiem (Battle of Khotyn, 1621) · Józef Brandt (1841–1915), Muzeul Național din Varșovia · domeniu public
The summary, the sources and the videos stay open. With the subscription, this page also opens:
The account is free and needs no card: with it you take the diagnostic and keep your results. The flashcards and the quiz of the topic then open with the subscription.
A whole month is 299 lei: ≈ 10 lei per evening of work. No automatic renewal.
Every fact on this page comes from here.
Istoria românilor și universală. Programă pentru examenul național de bacalaureat
Program · Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare · 2021 · p. 4-5 · in Romanian
ance.gov.md · accessed 10 October 2026
Istoria românilor și universală. Manual pentru clasa a X-a
Textbook · Tatiana Magaleas, Daniela Vacarciuc · 2024 · p. 202-203 · in Romanian
ctice.md:1443 · accessed 10 October 2026
Bitwa pod Chocimiem (Battle of Khotyn, 1621)
Work · Józef Brandt · 1867 · in English
commons.wikimedia.org · accessed 10 October 2026
The text was prepared with AI. Every fact in it was checked three times against the sources above. A teacher has not read it yet.
Found a mistake? Write to us at nota10contact.md@gmail.com
Source of the tests: the National Agency for Curriculum and Assessment, ance.gov.md. Nota10 is not affiliated with MEC or ANCE. Automatic grading is an estimate, not an official grade.