Ce cere programa
Programa de BAC numește tema „Țările Române sub regim fanariot”, trece „fanariot” printre noțiunile epocii moderne și îi pune pe Constantin Mavrocordat și Dimitrie Cantemir printre personalitățile epocii. Printre sarcinile-exemplu este aceea de a demonstra caracterul contradictoriu al regimului fanariot; programa nu spune în ce constă contradicția. Un eseu de la BAC pe această temă a opus „declinul” și „modernizarea” (vezi itemii de mai jos).
Începutul regimului: 1711 și 1716
La 13 aprilie 1711 Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, a făcut la Luțk o înțelegere cu țarul Petru cel Mare: Moldova urma să intre sub protecția Rusiei. Armata rusă a fost înfrântă la Stănilești, pe Prut (8–12 iulie 1711). După eșecul lui Cantemir și după înlăturarea, în 1716, a lui Ștefan Cantacuzino, ultimul domn pământean al Țării Românești, Poarta a răspuns cu un regim nou, numit fanariot. Manualul spune că regimul începe cu Nicolae Mavrocordat, domn al Moldovei (1709–1710, 1711–1715) și al Țării Românești (1716, 1719–1730).
Cine erau fanarioții
Domnii veneau mai ales din familii grecești puternice ale Fanarului, cartierul grecesc al Constantinopolului, dar și din români înrudiți cu ele. Familii: Mavrocordat, Ipsilanti, Racoviță, Ghica, Callimachi, Caragea, Șuțu, Moruzi.
Cum funcționa regimul
- Timp de peste o sută de ani Poarta a numit ea însăși domnii. În Descrierea Moldovei (în traducerea românească din 1806), Dimitrie Cantemir scrie că vizirul căuta un domn nou printre fiii de domni sau boierii din Țarigrad și, pe timp de pace, făgăduia tronul celor care îi dădeau mai mulți bani.
- Funcțiile de stat se vindeau la licitație.
- Domniile erau scurte, iar domnul putea fi mutat dintr-o țară în alta: în Moldova s-au perindat 36 de domni, în Țara Românească 40, cei mai mulți de mai multe ori.
- În politica externă domnii nu hotărau nimic; aveau doar o gardă de circa o mie de arnăuți, bună pentru ordinea din țară.
- Autonomia internă nu era desființată oficial; țările rămâneau vasale ale Porții.
- Cum fanarioții veniți în țări erau puțini, domnii se sprijineau pe o parte a boierimii și a Bisericii și le dădeau privilegii. Alți boieri, numiți „partida națională”, au luptat pentru limitarea și chiar lichidarea dominației străine.
Reformele
Constantin Mavrocordat a domnit de șase ori în Țara Românească și de patru ori în Moldova, între 1730 și 1769. Cu acordul Porții, a refăcut sistemul fiscal, administrația și justiția.
- Cele circa 40 de dări de la o gospodărie țărănească au fost înlocuite cu un singur impozit fix pe familie, în patru rate.
- Funcționarii au primit un salariu, iar puterea administrativă s-a încercat a fi separată de cea judiciară.
- Reforma țărănească: 1746 în Țara Românească, 1749 în Moldova. Țăranii își răscumpărau libertatea personală de la boier, dar pământul rămânea al boierilor; manualul adaugă că astfel a fost anulată șerbia.
- Alexandru Ipsilanti a luat măsuri fiscale și judiciare și a reorganizat poșta și învățământul. Nu-l confunda cu generalul Alexandru Ipsilanti, care a condus Eteria din 1820.
- Rețeaua școlilor elementare s-a lărgit; în 1766 a luat ființă o școală domnească (gimnaziu) la Chișinău.
- Clasa politică românească, la început îndreptată spre Constantinopol, s-a orientat din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea spre Occident, mai ales spre Franța.
Criza regimului
| An | Ce s-a întâmplat |
|---|
| 1718 | Pacea de la Passarowitz: Habsburgii anexează Oltenia, Banatul și nordul Serbiei |
| 1739 | Pacea de la Belgrad: Oltenia revine Porții |
| 1774 | Pacea de la Kuciuk-Kainargi: scutire de tribut pe doi ani, limitarea și stabilirea unui tribut fix; Rusia face primul pas spre protectorat |
| 1775 | Habsburgii anexează nordul Moldovei, Bucovina; împreună cu alte teritorii anexate ulterior, Moldova pierde circa 16 mii km² |
| 1792 | Pacea de la Iași: hotarul dintre imperii pe Nistru |
| 1802 | Poarta garantează domniile pe șapte ani |
| 1821 | Răscoala lui Tudor Vladimirescu; manualul îi numește principalul rezultat lichidarea regimului |
| 1822 | Poarta acceptă parțial cererea boierilor de a restabili domniile pământene; sultanul numește domni pe Ioniță Sturdza (Moldova) și Grigore Ghica (Țara Românească) |
După pacea din 1774 boierii cereau restabilirea domniilor pământene; cererea nu a fost primită, dar prerogativele și durata domniilor au fost reglementate.
Cum a fost judecat
Manualul îl citează pe Nicolae Iorga: românii au adoptat acești străini, ca pe mulți alții înainte. Potrivit studiului Lilianei Trofin, Nicolae Bălcescu, Ion Ghica și Mihail Kogălniceanu au descris epoca în culori sumbre, iar reevaluarea epocii s-a accentuat datorită lui Iorga. Potrivit studiului Elenei-Luminița Hrițcu, odată cu generația Revoluției de la 1848 s-a impus o anumită viziune asupra fanariotismului; titlul studiului o numește „stigmat”. Idee de lucru pentru „caracterul contradictoriu” (a paginii, nu a programei): dependența de Poartă și funcțiile vândute, pe de o parte, reformele, pe de alta.
Termen
- Suzeranitate: raport în care un stat mai puternic domină alt stat; acesta nu e independent, dar își conduce, cu condiții, treburile interne.
