Ce cere programa
Programa de examen trece „Mass-media” printre conținuturile tematice pentru Subiectele I și II, în Mediul social și informațional. Curriculumul liceal o scrie „Mass-media. Știri și actualități.” și numește printre produsele elevului comentarii scurte și rezumate ale unor articole din mass-media. La Subiectul I citești un text necunoscut de 400–450 de cuvinte, la Subiectul II scrii un eseu de 180–200 de cuvinte. Structura eseului și baremul sunt pe pagina despre eseul structurat; aici sunt cuvintele, ideile și regulile de limbă pentru o temă despre media.
Teme apropiate de la examen
Iată ce e vecin cu media în ultimele sesiuni (niciuna dintre sarcinile citate nu are ca temă mass-media în sine). În sesiunea de bază 2022 eseul a pornit de la reclama de la televizor, de pe internet și din stradă. În 2023 a pornit de la filme: unele îi fac pe oameni să gândească, altele îi distrează. În 2025 textul de citit a fost despre pauza de la rețelele sociale; programa trece rețelele de socializare ca temă aparte, deci aceea e o temă vecină, nu mass-media. În 2026 eseul a fost despre inteligența artificială; legătura cu media e doar în a treia liniuță, unde exemplele pot veni din experiența proprie, din lecturi sau din ce ai văzut „in the media”.
Tipurile de media și cuvintele de bază
Manualul MEC B1.3 împarte mass-media în șase categorii: print, broadcast, outdoor, recordings, digital și cinema. Tabelul adună cuvinte utile pentru subiect, luate din manuale și din dicționarul Cambridge, cu explicații scurte în cuvintele cursului.
| Cuvânt | Sensul, pe scurt |
|---|
| the media | internetul, ziarele, revistele, televiziunea etc. luate ca grup |
| broadcast (verb) | a transmite o emisiune la televizor sau la radio |
| journalist | cine face știri și articole pentru presă, radio sau televiziune |
| headline | titlul mare al unei știri de ziar |
| tabloid | ziar popular, cu pagini mici, poze multe și texte scurte |
| influencer | persoană activă în rețelele sociale, a cărei părere îi poate face pe alții să urmeze un stil de viață sau să cumpere ceva |
| sensationalism | prezentarea informației într-un chip șocant sau palpitant |
| credible | care poate fi crezut sau în care te poți încrede |
| fake news | povești false care par știri, răspândite pe internet sau prin alte media |
| misinformation | informație falsă; în manualul MEC, răspândită din greșeală (Cambridge acceptă și intenția) |
| disinformation | informație falsă răspândită intenționat, ca să înșele |
Idei pentru eseu: ce fac media cu adolescenții
Manualul B1.3 are un articol despre influența media asupra adolescenților. Ideile lui pot intra în lista de avantaje și dezavantaje; împărțirea pe coloane este a cursului, nu a manualului, iar tu le scrii cu cuvintele tale.
| Avantaje | Dezavantaje |
|---|
| un mod de distracție și de exprimare de sine | o imagine nerealistă despre corp |
| — | violența excesivă din televiziune, filme și jocuri tinde să crească agresivitatea |
| — | obiceiurile nesănătoase scoase în față (fumat, droguri, alcool) pot îndemna la comportamente dăunătoare |
| — | vedetele create de media stârnesc cereri nerezonabile de haine de firmă |
Din același articol: internetul are cel mai mare impact asupra adolescenților, iar încheierea îndeamnă la păreri proprii, orice ar spune media. Articolul mai spune că, în lipsa unor locuri interesante de socializare, adolescenții apelează la rețelele sociale, mai accesibile și mai ieftine decât alte feluri de a căuta companie: e un motiv al obiceiului, pe care manualul nu îl numește avantaj. Poți face din ea o recomandare pentru ultima liniuță a eseului.
Cum judeci o știre
Lecția „In the news” din manualul B1.2 vorbește despre știri false, iar o lectură de la recapitularea unității spune că, la accesarea surselor online, oamenii ar trebui să aplice mereu cele „5 Cs of critical consuming”. Cele „5 Cs” nu sunt enumerate în fragmentul citat. Din exerciții separate ale manualului (nu dintr-o listă a lui) ies trei verificări, bune și ca recomandări în eseu: află contextul în care a apărut știrea (to spot fake news înseamnă „a observa, a depista” știri false); verifică credibilitatea sursei, iar despre informația primită întreabă-te dacă poți avea încredere în ea; verifică aceeași știre în alte surse, chiar dacă sursa pare sigură.
Limba care aduce sau scade puncte
- News este nenumărabil și ia verb la singular: The news is good. O singură știre se spune a piece of news sau a bit of news; a news este greșit.
- The media poate lua verb la singular sau la plural (Cambridge acceptă ambele). Sfat al cursului, nu regulă de barem: alege una și folosește-o la fel în tot eseul.
- Pentru a judeca o știre folosești verbele de certitudine: must (pare sigur), can’t (sigur nu), may și might (posibil; might sugerează uneori o șansă mai mică). That story can’t be true. Mustn’t nu merge aici, fiindcă înseamnă „este interzis”.
- În manualul B1.3, misinformation este răspândirea accidentală a informației false, iar disinformation este intenționată, ca să înșele; Cambridge lasă la misinformation și varianta intenționată. Disinformation nu e niciodată o simplă greșeală.
Exemple pentru eseu
Baremul testului de exersare 1 din 2026 acceptă ca exemple fapte reale, știri și informații din viața publică sau din mass-media (articole, interviuri, documentare, biografii), dar și experiențe personale; pentru acestea cere informații concrete (cine, ce, când, unde, cum). Sarcina acelui test cere ea însăși detalii clare (who, when, where, how, why). Un exemplu cu detalii e deci alegerea sigură. În fiecare paragraf te ajută metoda PREP din manualul B1.3: poziția, motivul, dovada (exemplul) și din nou poziția.
