Funcția de gradul I și funcția de gradul II: grafic și proprietăți
Funcția de gradul I și funcția de gradul II pentru profilul real: graficul, panta, zerourile, monotonia, semnul și extremele. Aici ai regulile programei, un exemplu rezolvat și greșelile care costă puncte.
X.5.Funcții numerice
- Funcţia de gradul I. Graficul funcției de gradul I. Proprietățile funcției de gradul I. Panta dreptei.
- Funcţia de gradul II.
- Graficul funcției de gradul II.
- Proprietățile funcției de gradul II.
Ce cere programa Pagina urmează ramura profilului real a programei de bacalaureat (secțiunea X.5, „Funcții numerice”). Pentru funcția de gradul I programa cere graficul, proprietățile și panta dreptei, pentru funcția de gradul II — graficul și proprietățile.
Funcția de gradul I Are forma f(x)=ax+b, cu a=0. Numărul a este panta (coeficientul unghiular) graficului. Graficul este o dreaptă. Ca s-o construiești, ajung două puncte, de obicei intersecțiile cu axele; intersecția cu axa Oy se află calculând f(0), adică b.
Cazul
Monotonia pe R
a>0
strict crescătoare
a<0
strict descrescătoare
a=0
constantă (nu mai este funcție de gradul I)
Zeroul funcției este x=−ab. Semnul lui f îl afli rezolvând inecuațiile ax+b>0 și soluțiile primei dau ale celei de-a doua dau Pentru obții proporționalitatea directă, iar graficul ei trece prin origine.
Punctele graficului verifică ecuația y=ax+b. Dacă graficul trece prin (x1;y1) și scrii și scazi egalitățile și obții (pentru apoi află Este calcul algebric pe baza definiției graficului, nu o regulă separată din manual.
Funcția de gradul II Are forma f(x)=ax2+bx+c, cu a=0. Graficul se obține din parabola lui prin două translații, deci este tot o parabolă. Translațiile mută graficul fără să-l răsucească, așa că ramurile rămân orientate ca la în sus pentru și în jos pentru Vârful este unde ordonata se poate afla și ca cu Dreapta este axa de simetrie. Forma canonică este
a>0
a<0
ramurile
în sus
în jos
punctul x0
de minim
de maxim
valoarea extremă
−4aΔ
Zerourile și semnul Zerourile funcției sunt soluțiile reale ale ecuației ax2+bx+c=0, adică abscisele punctelor în care parabola taie Ox. Discriminantul hotărăște câte sunt:
Δ>0: două zerouri, x1,2=2a−b±Δ;
Pentru Δ>0 și zerourile x1,x2, relațiile lui Viète le leagă de coeficienți: x1+x2=−ab și Graficul taie axa în punctul
Semnul valorilor funcției:
Δ<0: semnul lui a pentru orice x∈R;
Δ=0: semnul lui a pentru orice
Cum trasezi graficul Afli intersecțiile cu axele (zerourile din ecuația asociată și f(0)), apoi vârful și axa de simetrie, completezi tabelul de variație cu aceste abscise și trasezi parabola. Din tabel citești monotonia și extremele.
Cum le folosești la BAC Manualul rezolvă inecuațiile de gradul II prin două metode; una este studiul funcției: mulțimea soluțiilor lui ax2+bx+c>0 depinde de semnul lui a și de Δ. Când o ecuație, o inecuație sau semnul unei derivate te duc la un trinom de gradul II, aplici aceleași reguli: zerourile, apoi semnul.
Ce verifici înainte de a calcula
Dacă a conține un parametru, vezi dacă a=0 este posibil: atunci funcția nu mai este de gradul II.
Calculează Δ înainte de a scrie zerourile; la Δ<0 nu există zerouri reale.
Pentru un extrem pe un segment, verifică întâi dacă vârful x0 aparține segmentului. Dacă nu aparține, segmentul se află într-un interval de monotonie din tabelul de mai sus și extremele sunt în capete.
Videos
These videos come from other people's channels, not from Nota10. Nothing from YouTube loads until you click a video.
The account is free and needs no card: with it you take the diagnostic and keep your results. The flashcards and the quiz of the topic then open with the subscription.
Source of the tests: the National Agency for Curriculum and Assessment, ance.gov.md. Nota10 is not affiliated with MEC or ANCE. Automatic grading is an estimate, not an official grade.
ax+b<0:
f(x)>0,
f(x)<0.
b=0
(x2;y2),
ax1+b=y1
ax2+b=y2,
a=x2−x1y2−y1
x1=x2),
b.
ax2
ax2:
a>0
a<0.
V(−2ab;−4aΔ),
Δ=b2−4ac;
f(x0),
x0=−2ab.
x=−2ab
f(x)=a(x+2ab)2−4aΔ.
−4aΔ
mulțimea valorilor
[−4aΔ;+∞)
(−∞;−4aΔ]
monotonia
strict descrescătoare pe (−∞;x0], strict crescătoare pe [x0;+∞)
strict crescătoare pe (−∞;x0], strict descrescătoare pe [x0;+∞)
Δ=0: un zerou, x=−2ab, iar graficul are cu Ox un singur punct comun;
Δ<0: niciun zerou, graficul nu intersectează Ox.
x1x2=ac.
Oy
(0;f(0)).
x=−2ab;
Δ>0 și x1<x2: semnul lui a în afara zerourilor și semnul opus între ele.