Ce cere programa
Tema „Basarabia în anii 1917–1918” face parte din epoca contemporană a programei de BAC, după „România în Primul Război Mondial” și „Consecințele Primului Război Mondial”. Din listele programei, aici îți trebuie personalitățile Ion Inculeț și Alexei Mateevici și noțiunea de drept la autodeterminare.
Războiul și revoluția
- Armata țaristă a chemat sub arme din Basarabia în jur de 300 de mii de oameni. Din august 1916, pe frontul românesc, basarabenii s-au întâlnit cu românii din Vechiul Regat și au luptat alături de ei la Mărăști, Mărășești și Oituz.
- După revoluția din februarie 1917 și căderea Romanovilor (martie 1917), ecoul s-a simțit și între Prut și Nistru; după manualul de clasa a XII-a, ele au trezit conștiința națională a localnicilor.
- Guvernul Provizoriu a desființat cenzura și a anunțat libertatea de exprimare, alegeri prin vot universal, egal și direct și libertatea naționalităților.
Mișcarea națională în 1917
Manualul de clasa a XII-a vede drumul Basarabiei spre statul român ca pe un proces în etape, cu caracter popular, în care prima cerință a fost autonomia.
- Partidul Național Moldovenesc (PNM), condus de Vasile Stroescu, a apărut la Chișinău în primăvara lui 1917. Manualul de clasa a XII-a îi dă data „28/31 martie 1917” (aici cele două numere nu sunt stil vechi și stil nou), iar manualul de clasa a IX-a scrie „aprilie 1917”. Programul lui, apărut la 9 aprilie 1917 în „Cuvânt Moldovenesc”, cerea cea mai largă autonomie administrativă, judecătorească, școlară și economică, un for legislativ al provinciei, Sfatul Țării, funcționari și judecători băștinași care să lucreze în limba majorității, autonomia bisericii, o Mitropolie a Basarabiei, o armată națională și oprirea colonizării.
- Congresul general al învățătorilor moldoveni, ținut între 25 și 28 mai 1917, s-a pronunțat pentru alfabetul latin și pentru o școală națională. Manualul de clasa a IX-a redă cuvântarea lui Alexei Mateevici la Congresul învățătorilor: „Trebuie să știm că sântem români”.
- La 23 iulie 1917 a fost ales Comitetul Executiv Central Moldovenesc, condus de Gherman Pântea, care coordona comitetele militarilor moldoveni.
- La Congresul Popoarelor din Rusia (Kiev, 8–14 septembrie 1917), basarabenii au respins ideea ca provincia lor să devină un simplu guvernământ al Ucrainei.
Congresul militarilor moldoveni
La Chișinău, între 20 și 27 octombrie 1917 (2–9 noiembrie pe stil nou), s-a ținut Congresul militarilor moldoveni; manualul de clasa a XII-a îl numește Congresul Soldaților Moldoveni sau Congresul Militar-Moldovenesc. Congresul a proclamat „autonomia teritorială și politică a Basarabiei” și a hotărât crearea Sfatului Țării, organul suprem al provinciei.
Pentru numărul de locuri, manualele dau cifre diferite. După manualul de clasa a XII-a, congresul a hotărât un Sfat al Țării de 120 de deputați, dintre care 10 pentru moldovenii din stânga Nistrului. Manualul de clasa a IX-a amintește alegerea Biroului de organizare al Sfatului Țării (27 octombrie 1917) și dă o schemă cu 105 locuri pentru românii basarabeni, 10 pentru moldovenii de peste Nistru și 45 pentru minoritățile naționale.
Sfatul Țării și Republica Democratică Moldovenească
- 21 noiembrie/4 decembrie 1917: se întrunește Sfatul Țării. Președinte este ales Ion Inculeț, care îl conduce până la 27 martie 1918; manualul îl numește și președinte al republicii.
- 2/15 decembrie 1917: invocând dreptul popoarelor la autodeterminare, Sfatul Țării proclamă Republica Democratică Moldovenească, membră cu drepturi egale a Republicii Federative Ruse. Declarația spune că Basarabia face acest pas sprijinindu-se pe trecutul său istoric.
- 7 decembrie 1917: primul guvern, Consiliul Directorilor Generali, cu Pantelimon Erhan în frunte.
Iarna 1917–1918
Manualul de clasa a XII-a descrie așa situația: armata rusă se retrăgea în dezordine de pe Frontul Român, iar „Secția de front a Rumcerodului”, organ bolșevic, lupta împotriva forțelor naționale; la 5 ianuarie 1918 deputații Blocului Moldovenesc au cerut ca armata română să intre în Basarabia. Manualul de clasa a IX-a pune cererea pe seama Consiliului Directorilor, care nu mai putea ține ordinea. În coordonare cu reprezentanții Antantei și cu generalul rus Șcerbaciov, trupele române conduse de generalul Ernest Broșteanu au intrat în Chișinău la 13/26 ianuarie 1918. Bolșevicii s-au retras, iar ordinea publică a fost restabilită. Ca răspuns, după manualul de clasa a IX-a, Rusia Sovietică a încetat relațiile diplomatice cu România și a pus sechestru pe tezaurul ei. Manualul de clasa a XII-a vede în prezența armatei române un sprijin și o garanție a independenței republicii.
Independența și unirea
- Ucraina se desprinsese de Rusia, iar legăturile Basarabiei cu Rusia Sovietică erau întrerupte. Manualele datează diferit independența Ucrainei: vara lui 1917 (clasa a IX-a) și 2 ianuarie 1918 (clasa a XII-a).
- 24 ianuarie/6 februarie 1918: Sfatul Țării votează unanim Declarația de independență a republicii.
- 27 martie/9 aprilie 1918: Sfatul Țării votează unirea cu România: 86 pentru, 3 împotrivă, 36 de abțineri, 13 absenți. Declarația invocă dreptul istoric, dreptul de neam și principiul ca popoarele să-și hotărască singure soarta. Unirea avea condiții: autonomie provincială, Sfatul Țării până la reforma agrară, drepturi garantate, inclusiv minorităților. La 27 noiembrie 1918 Sfatul Țării a renunțat la ele.
Multe date apar în două forme, ca 27 martie/9 aprilie 1918: prima e pe stil vechi, a doua pe stil nou, cu 13 zile mai târziu. „28/31 martie 1917” de la PNM nu e o astfel de pereche.
Termeni
- Autonomie: libertatea de a guverna după norme și legi proprii.
- Independență: dreptul unui stat de a-și hotărî singur treburile interne și externe, fără amestecul altor state.
- Autodeterminare: principiul după care o națiune își hotărăște singură statutul politic și drumul de dezvoltare.
- Sfatul Țării: cel mai înalt for al Basarabiei în 1917–1918, cu rol legislativ și reprezentativ; manualul de clasa a XII-a îl numește și „electiv”.
