Ce cere programa
Tema are asterisc în programă: e doar pentru profilurile umanist și arte. Din noțiunile antice ale programei, aici apar civilizație, republică, senat, imperiu, principat, provincie romană și triumvirat; dintre personalități — Iulius Cezar, Traian și Constantin cel Mare. Instituțiile Republicii țin și de tema „Forme de organizare politico-statală în Roma antică”, cerută tuturor profilurilor.
După glosarul manualului: civilizație — gradul de dezvoltare materială și spirituală al unei societăți într-o epocă; triumvirat — guvernarea în trei, pentru a stăpâni puterea în stat.
Originea Romei
Prin secolul al VIII-lea î.H., în câmpia Latium, pe malul stâng al Tibrului, locuiau latini și sabini. După manual, cele două neamuri s-au unit și au fondat Roma în 753 î.H.; ziua tradițională a întemeierii e 21 aprilie. Legenda spune că troianul Enea a ajuns în Latium, iar fiul lui, Ascaniu, a ridicat Alba Longa; din regii neamului lor se trăgeau gemenii Romulus și Remus, alăptați de o lupoaică, simbolul Romei și al latinității.
Epocile. Regalitatea
Manualul împarte istoria romană în trei epoci: regalitatea (sec. VIII–VI î.H.), republica (510–30 î.H., deși proclamarea ei o datează în 509 î.H.) și imperiul (30 î.H. – 476 d.H.). Primul rege, Romulus, a domnit între 753 și 717 î.H.; Roma a avut șapte regi: sabini, latini și etrusci. Senatul, din șefii ginților, a avut întâi 100, apoi 300 de membri.
Republica
În 509 î.H. patricienii l-au înlăturat pe regele etrusc Tarquinius Superbus și au proclamat Republica. Numele vine din res publica, „treburile publice”. Puterea civilă și militară o aveau doi consuli, aleși pe un an; legile le vota Adunarea Populară, dar organul cel mai important era Senatul.
În 494 î.H. a izbucnit conflictul patricienilor cu plebeii. Retrași pe Muntele Sacru, plebeii au obținut dreptul de a-și alege tribuni, care puteau opune veto hotărârilor nedrepte ale Senatului. Legea votată de plebei se numea plebiscit.
Legea celor 12 Table
Manualul o numește cea mai importantă lege romană.
- 451 î.H.: o comisie de zece bărbați, decemviri legibus scribundis, scrie dreptul pe zece table de lemn.
- 449 î.H.: după o comisie nouă, cu cinci plebei, legea e publicată pe douăsprezece table de bronz.
- 390 î.H.: tablele pier când galii incendiază Roma; textul nu s-a păstrat.
Legea n-a fost abrogată niciodată și a fost în vigoare peste 1.100 de ani.
Cuceririle
Armata lupta în legiuni de câte șase mii de oameni. Cu Cartagina, Roma a purtat războaiele punice (264–146 î.H.): primul (264–241 î.H.) a adus Sicilia, Sardinia și Corsica; în al doilea (218–201 î.H.) Hannibal a fost învins de Scipio Africanul la Zama, în 202 î.H.; în al treilea (149–146 î.H.) Cartagina a fost distrusă. Roma a dominat apoi Mediterana, iar ținuturile cucerite au devenit provincii. Întinderea maximă a venit sub Traian (53–117), care în 106 a făcut din Dacia provincie romană.
De la republică la imperiu
În secolele II–I î.H. Republica a trecut printr-o criză: conflicte sociale și politice, răscoale ale sclavilor, războaie civile. Reformele fraților Gracchi (133 și 122 î.H.) au încercat s-o depășească, dar, după manual, au grăbit căderea Republicii. Răscoala lui Spartacus (74 î.H., după manual) a înăbușit-o Marcus Crassus.
- Primul triumvirat (60–53 î.H., după manual): Caesar, Pompei și Crassus s-au înțeles ca nimic să nu se facă în stat fără voia celor trei.
- Caesar a supus Galia, sub el Senatul a crescut la 900 de membri, iar el a ajuns dictator pe viață; a fost ucis la 15 martie 44 î.H.
- Al doilea triumvirat (43–33 î.H.): Marcus Antonius, Octavian și Lepidus.
- Octavian i-a învins pe Antonius și Cleopatra la Actium (31 î.H.); în 27 î.H. Senatul i-a dat titlurile augustus și princeps.
Imperiul a durat circa 500 de ani. Prima lui formă, Principatul, a fost creată de Octavianus fără o rupere totală de republică, sub titlul Imperator Caesar Augustus.
Arta și cultura
Romanii au ridicat bazilici, terme, poduri, apeducte, drumuri și arcuri de triumf. Augustus spunea că a primit Roma din cărămidă și a lăsat-o din marmură; după manual, sub el au fost ridicate Panteonul și Altarul Păcii. Colosseumul l-a început Vespasian; Traian a lăsat Forul, podul și Columna sa. Sculptura romană e originală prin portret, legat de cultul strămoșilor.
Literatura latină a crescut sub influența celei grecești, apoi și-a găsit un chip propriu: Vergiliu (Bucolice), Horațiu (Satire), Ovidiu (Metamorfoze). Pliniu cel Bătrân a scris Istoria naturală.
Creștinismul
Întâi împărații i-au persecutat pe creștini. În 313, după întâlnirea de la Milano, Constantin cel Mare și Liciniu au dat un edict de toleranță (la manual, Edictul de la Milano): fiecare putea urma religia aleasă, iar creștinismul devenea egal cu celelalte culte. Abia Teodosiu (379–395) a interzis cultele păgâne, iar creștinismul a ajuns religia oficială a Imperiului.
