Ce cere programa
Programa de BAC numește tema „Pactul Ribbentrop-Molotov și impactul lui asupra destinului popoarelor din Europa”. Între exemplele ei de sarcini: să arăți pe hartă câte o acțiune de politică externă a URSS și a Germaniei pe care a stimulat-o semnarea pactului.
Drumul spre pact
În vara lui 1939, Marea Britanie și Franța discutau cu URSS o alianță de ajutor reciproc, întărită de o convenție militară, ca să țină piept pericolului nazist. După dezmembrarea Cehoslovaciei, Germania avea Polonia drept următoarea țintă și căuta o înțelegere temporară cu Moscova. La 14 august 1939, Ribbentrop a anunțat Kremlinul că vrea un pact de neagresiune. La 19 august, partea sovietică a legat semnarea de un protocol secret; manualul de clasa a XII-a vede aici dovada că inițiativa protocolului a venit de la URSS.
Ce s-a semnat la 23 august 1939
La Moscova, miniștrii de externe Veaceslav Molotov (URSS) și Joachim von Ribbentrop (Germania) au semnat un pact de neagresiune pe zece ani. Cele două state se obligau să nu se atace, iar prin articolul 4 niciunul nu intra într-o grupare de puteri îndreptată contra celuilalt. Sovietul Suprem al URSS l-a ratificat la 31 august.
Protocolul adițional secret tăia Europa de Est, de la Marea Baltică la Marea Neagră, într-o zonă de influență sovietică și una germană. Granițele sferelor erau trase pentru cazul unor „transformări teritoriale și politice”:
- în regiunea baltică, hotarul de nord al Lituaniei despărțea cele două sfere; manualul precizează că Letonia și Estonia intrau în sfera URSS;
- în Polonia, sferele se despărțeau aproximativ pe linia râurilor Narew, Vistula și San;
- la articolul 3, URSS își declara interesul pentru Basarabia, iar Germania, dezinteresul politic total.
Ultimul punct cerea ca protocolul să rămână strict secret.
Polonia, septembrie 1939
Germania a invadat Polonia la 1 septembrie 1939, ziua în care a început al Doilea Război Mondial; Marea Britanie și Franța i-au declarat război la 3 septembrie. La 17 septembrie, potrivit articolului 2 al protocolului, Armata Roșie a intrat în Polonia dinspre est. La 22 septembrie trupele sovietice și germane au ținut la Brest, după manual, o paradă comună. La 28 septembrie 1939 URSS și Germania au semnat și un Tratat de amiciție și frontieră (manualul îl datează 27 septembrie), iar la 6 octombrie Polonia era împărțită. URSS a primit circa 196 mii km² și 13 milioane de oameni, repartizați RSS Ucrainene și RSS Belaruse. După manual, efectul principal al pactului a fost chiar războiul: Hitler știa că nu va lupta pe două fronturi.
Finlanda și țările baltice
Finlanda a respins cererile sovietice, iar la 30 noiembrie 1939 URSS a atacat-o: a început Războiul de iarnă. Ofensiva s-a oprit întâi la Linia Mannerheim, iar la 14 decembrie 1939 URSS a fost exclusă din Liga Națiunilor. Prin pacea de la Moscova din 12 martie 1940, Finlanda a pierdut 10% din teritoriu, între altele Karelia cu orașul Viipuri, dar a rămas independentă.
Estonia (28 septembrie 1939), Letonia (5 octombrie) și Lituania (10 octombrie) au fost silite să semneze tratate de asistență și să primească trupe sovietice. În vara lui 1940 Armata Roșie le-a ocupat; la 21 iulie 1940 au fost proclamate trei republici sovietice, primite în URSS în august: Lituania la 3, Letonia la 5, Estonia la 6.
Basarabia
La 26 iunie 1940, printr-o notă ultimativă predată ambasadorului român Gh. Davidescu, URSS a cerut Basarabia și nordul Bucovinei, deși protocolul nu pomenea Bucovina. Două zile mai târziu, la 28 iunie 1940, Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța au fost ocupate de trupele sovietice. Manualul enumeră urmările: deznaționalizare, rusificare, deportări, foamete organizată, colectivizare.
Cum a fost judecat pactul
- Molotov, șeful guvernului sovietic, îl prezenta ca pe un pas care înlătură pericolul unui război cu Germania și extinde influența URSS.
- La 24 decembrie 1989, Congresul deputaților poporului al URSS a condamnat protocolul secret și l-a declarat nul juridic din momentul semnării.
- La 23 iunie 1990, Sovietul Suprem al RSS Moldova a aprobat concluzia comisiei sale: protocolul era ilegal din clipa semnării. Manualul de clasa a XII-a dă data de 23 iulie 1990; data și numărul (149-XII) se văd pe hotărârea însăși.
- Conferința internațională de la Chișinău, din 26–28 iunie 1991, a declarat pactul nul și neavenit; Declarația de independență din 27 august 1991 amintește că multe parlamente consideră înțelegerea nulă ab initio.
- În 2019, Parlamentul European a condamnat pactul printr-o rezoluție.
Date de reținut
| Data | Evenimentul |
|---|
| 23 august 1939 | semnarea pactului și a protocolului secret |
| 1 septembrie 1939 | Germania atacă Polonia |
| 17 septembrie 1939 | Armata Roșie intră în Polonia |
| 30 noiembrie 1939 | începe Războiul de iarnă |
| 28 iunie 1940 | ocuparea Basarabiei, a nordului Bucovinei și a ținutului Herța |
Termeni
- Pact de neagresiune: înțelegere prin care statele semnatare promit să nu folosească armele unele împotriva altora.
- Protocol adițional secret: anexă ascunsă de public a unui tratat, cu valoare de acord internațional, prin care se împart sfere de influență și teritorii.
