Ce cere programa
Tema are asterisc în programă, iar nota programei spune că unitățile cu asterisc se referă doar la profilurile umanist și arte. Totuși, în 2022 eseul de la profilul real a fost chiar pe această temă: „Evoluția culturii în RSSM între creație și ideologie”. Așa că nu o lăsa deoparte nici la profilul real. Printre exemplele de sarcini, programa îți cere opinia despre politica regimului totalitar față de biserică.
Scopul: „omul nou”
După 1944, în RSSM s-a promovat, ca în celelalte republici sovietice, o cultură extrem de ideologizată și politizată. Manualul de clasa a XII-a descrie metodele:
- elita culturală locală era supusă prin pedepse și intimidări, dar și prin avantaje materiale și funcții; unii o susțineau din convingere;
- radioul, presa, literatura și școala trebuiau să formeze „omul nou”, cetățeanul sovietic: mândru de patria sovietică, ostil Occidentului, indiferent la deosebirile naționale, vorbitor de rusă, pregătit ideologic;
- ideologia impusă era cea marxist-leninistă; după manual, regimul urmărea să distrugă conștiința națională.
Doar 13,7% dintre specialiștii din cultură erau cadre locale. În 1946–1956 operele de artă se făceau la comandă, după principiile ideologice ale regimului.
Cenzura și limba
Cenzura este controlul prealabil al conținutului publicațiilor, spectacolelor și emisiunilor. Istoricul Ion Varta, citat în manual, scrie că cenzorii aveau grijă ca în biblioteci și librării să nu ajungă cărțile autorilor din România și din emigrația românească.
S-a reluat ideea, venită din RASSM (1924–1940), a unui popor și a unei limbi moldovenești deosebite de cele române. Rusa a devenit limba oficială a administrației, a instituțiilor de stat și a partidului. Româna, folosită sub numele de „moldovenească”, a fost împinsă la margine: se vorbea acasă și la sate.
Uniunile de creație și hotărârile de partid
Prin uniunile de creație (ale scriitorilor, plasticienilor, compozitorilor) statul reglementa și controla creația și îi asigura material pe creatori.
- Em. Bucov și B. Istru au primit misiunea de a scrie versurile imnului RSSM, aprobat în septembrie 1945.
- După hotărârea CC al PC(b)U din 26 august 1946 despre repertoriul teatrelor dramatice, teatrele și filarmonica au fost verificate minuțios. Au apărut și denunțuri anonime contra creatorilor: Bucov și Istru au fost defăimați, iar cântăreața Tamara Ciobanu, acuzată de relații antisovietice.
- Uniunea Artiștilor Plastici trebuia să-i „reeduce” pe plasticienii care studiaseră în România și în alte țări.
- Hotărârea din 10 februarie 1948, pe care manualul o numește „Cu privire la fenomenele decadente în muzica sovietică”, a adus cenzurarea repertoriilor teatrelor și ale colectivelor muzicale. Textul ei publicat se intitulează „Despre opera «Marea prietenie» de V. Muradeli” și condamnă „direcția formalistă” din muzica sovietică.
- Se întocmeau și liste cu cei acuzați că nu respectă în creație cerințele partidului și se abat de la realismul socialist; printre ei, scriitorii N. Costenco, A. Busuioc și E. Loteanu, pictorul Mihai Grecu și compozitorul Șt. Neaga.
Dezghețul și anii de după 1965
În anii dezghețului hrușciovist au apărut operele clasicilor români: Eminescu (1954), Alecu Russo (1955), Coșbuc (1956), Alecsandri (1958). Conferințele de la Chișinău din 1955 și 1961 au recunoscut unitatea lingvistică a „limbii moldovenești” cu limba română. Au apărut ziarul Cultura (1954) și revistele Chipăruș și Nistru (1957).
Congresul Scriitorilor din octombrie 1965 a pus problema limbii române și a fost socotit naționalist; autoritățile s-au concentrat apoi pe lucrul politic cu intelectualii și studenții. Campaniile ideologice antiromânești, pornite de CC al PCUS, le-a dirijat CC al PCM, în frunte cu primul secretar Ivan Bodiul.
Învățământul și știința
După manual, învățământul superior de tip sovietic servea la formarea „omului nou”, dar și la pregătirea forței de muncă calificate.
| Anul | Ce s-a întâmplat |
|---|
| 1944 | hotărârea din 24 iulie privind refacerea rețelei de instituții superioare și medii de specialitate |
| 1946 | se întemeiază Universitatea de Stat din Moldova |
| 1949 | apare Filiala Moldovenească a Academiei de Științe a URSS |
| 1956 | învățământul de 8 clase devine obligatoriu |
| 1961 | Academia de Științe a Moldovei, creată pe baza Filialei (2 august) |
| 1964 | se deschide Institutul Politehnic din Chișinău |
| 1970 | învățământul mediu de 10 ani devine obligatoriu |
- În 1946–1947 cele șapte școli superioare aveau 3 136 de studenți, dintre care puțin peste 26% vorbeau română.
- Pe toată perioada sovietică, majoritatea profesorilor din școlile superioare au venit din alte regiuni ale URSS; localnicii erau circa 11%.
- Din anii ’60 școlile românești s-au împuținat brusc; unde lipseau specialiști vorbitori de română, se preda în rusă.
- Chimia a avut o școală științifică recunoscută, a academicienilor A. Ablov și G. Lazurievski.
Biserica
Religia era socotită „opiu pentru popor”, iar ateismul era propagat.
- În 1944–1949 o parte dintre preoți și călugări au fost arestați, torturați, uciși sau deportați; pe cei rămași în parohii îi supraveghea NKVD.
- Numărul bisericilor care funcționau a scăzut de la circa 600 în 1946 la 544 în 1956, iar în 1988 mai erau deschise doar 193.
- Prin programul de lichidare a lăcașurilor de cult, elaborat spre sfârșitul lui 1958, unele biserici au fost închise, altele prefăcute în depozite, săli de sport sau muzee, iar unele chiar distruse.
- În 1959 partidul a hotărât ca, dintre cele 15 mănăstiri și schituri, să mai funcționeze una singură: Japca.
- Mitropolia Basarabiei a fost înlocuită cu o episcopie, devenită apoi arhiepiscopie, sub autoritatea Patriarhiei Moscovei.
