Ce cere programa
Tema face parte din epoca contemporană a programei de BAC. Nu poartă asteriscul cu care programa marchează temele doar pentru profilurile umanist și arte, deci se cere la toate profilurile. Printre noțiunile epocii, programa numește „drept la autodeterminare”, iar printre personalități îl numește pe M. S. Gorbaciov. În manualul de clasa a XII-a lecția este la p. 231–234.
Renașterea națională, 1988–1989
Printre cauzele mișcării naționale, manualul enumeră criza economică și socială a URSS, felul în care statul sovietic trata republicile unionale, împingerea limbilor naționale la margine, restructurarea și glasnostul lui Gorbaciov.
- Aprilie 1988: lingvistul Valentin Mândâcanu cere, în revista Nistru, revenirea la grafia latină.
- 3 iunie 1988: la Uniunea Scriitorilor din Chișinău se formează Grupul de Inițiativă al Mișcării Democratice pentru Susținerea Restructurării.
- 17 septembrie 1988: Scrisoarea celor 66 cere alfabetul latin și statut de limbă de stat.
- 20 mai 1989: Mișcarea Democratică devine Frontul Popular din Moldova (FPM).
- 27 august 1989: la Marea Adunare Națională, circa 500 000 de oameni cer grafia latină, limba de stat și simbolurile naționale.
- 31 august 1989: sub presiunea populară, Sovietul Suprem adoptă limba de stat și revenirea la grafia latină; simbolurile de stat vin abia în 1990. În RSSM limba română era numită oficial „limba moldovenească”; Declarația de independență vorbește despre „decretarea limbii române ca limbă de stat” la această dată.
Suveranitatea, 1990
După alegerile din 25 februarie 1990, FPM avea circa 80 din cele 380 de mandate, iar comuniștii aveau majoritatea. Sovietul Suprem l-a ales în fruntea sa pe Mircea Snegur, iar guvernul numit în mai l-a avut în frunte pe Mircea Druc. Declarația de suveranitate a RSSM poartă data de 23 iunie 1990; de la ea pornește și Declarația de independență. La 3 septembrie 1990, Sovietul Suprem a creat funcția de președinte al RSS Moldova și l-a ales în ea pe Snegur.
În același an au fost proclamate Gagauz-Yeri, în jurul Comratului (19 august), și „republica sovietică socialistă moldovenească nistreană”, la Tiraspol (2 septembrie). Manualul o numește pe aceasta din urmă entitate autoproclamată, nerecunoscută de comunitatea internațională.
Spre independență, decembrie 1990 – august 1991
- 22 decembrie 1990: un decret al lui Gorbaciov promite să garanteze integritatea RSSM doar în cadrul URSS și cere Sovietului Suprem să renunțe, între altele, la dreptul republicii la autodeterminare; în aceeași zi Gorbaciov propune un nou Tratat al Uniunii.
- 17 martie 1991: referendumul unional privind păstrarea URSS; Sovietul Suprem de la Chișinău nu l-a aprobat, iar Declarația consemnează că populația nu a participat.
- 23 mai 1991: RSS Moldova își schimbă denumirea oficială în Republica Moldova.
- 26–28 iunie 1991: conferința internațională despre Pactul Ribbentrop–Molotov și consecințele lui pentru Basarabia, la Chișinău.
- 19 august 1991: puciul de la Moscova, condamnat de Republica Moldova ca „lovitură de stat a forțelor reacționare”; la 23 august activitatea PC din Moldova este suspendată. Estonia, Letonia și Ucraina își proclamă independența (20, 21 și 24 august).
27 august 1991
La Marea Adunare Națională, a treia pe care o numește Declarația, după cele din 27 august 1989 și 16 decembrie 1990, peste 600 000 de oameni au cerut proclamarea independenței. În aceeași zi Parlamentul a adoptat Declarația de independență, aprobată prin Legea nr. 691-XII și semnată de președintele Mircea Snegur. Declarația:
- proclamă, „în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare”, Republica Moldova stat suveran, independent și democratic;
- consideră actele de dezmembrare a teritoriului de la 1775 și 1812 contrare dreptului istoric;
- cere recunoașterea de către toate statele și admiterea în ONU;
- cere URSS negocieri privind încetarea „stării ilegale de ocupație” și retragerea trupelor sovietice;
- garantează drepturile tuturor cetățenilor, inclusiv ale grupurilor naționale, etnice, lingvistice și religioase.
România a recunoscut prima independența; într-un an au făcut-o peste o sută de state. Alegerile din 8 decembrie 1991 l-au făcut pe Mircea Snegur primul președinte al Republicii Moldova. Caseta din manual îi socotește totuși mandatul de la 3 septembrie 1990 (până la 15 ianuarie 1997), adică de la alegerea lui de către Sovietul Suprem. În 2013 Curtea Constituțională a hotărât că prevederea Declarației despre limba română ca limbă de stat prevalează asupra prevederii despre limba moldovenească din articolul 13 al Constituției; textul actual al articolului 13 numește limba de stat limba română.
Simbolurile de stat
| Simbolul | Adoptat | Cum arată |
|---|
| Drapelul | 27 aprilie 1990 | tricolor vertical, de la lance: albastru, galben, roșu; stema pe fâșia galbenă |
| Stema | 3 noiembrie 1990 | scut roșu și albastru cu cap de bour, stea cu opt raze, roză și semilună, pe pieptul unei acvile cu crucea în cioc, ramura de măslin și sceptrul |
| Imnul | 17 iulie 1995 | „Limba noastră”, versuri de Alexei Mateevici, muzică de Alexandru Cristea |
Din 27 august 1991 imn de stat a fost „Deșteaptă-te, române!”, iar din 7 iunie 1994 s-a intonat provizoriu „Limba noastră”. Constituția, adoptată la 29 iulie 1994, spune la articolul 12 că drapelul, stema și imnul sunt simbolurile de stat, ocrotite de lege, iar imnul se stabilește prin lege organică.
Termeni
- Suveranitate: statul nu depinde de alte state nici în treburile sale interne, nici în relațiile externe.
- Independență: un stat sau un popor este liber din punct de vedere politic, economic și național.
- Drept la autodeterminare: o națiune își hotărăște singură statutul politic și felul în care se dezvoltă economic, social și cultural. Pe acest drept își întemeiază Declarația independența.
