Ce cere programa
Programa de BAC pentru școlile cu predare în limbile minorităților trece poemul Dan, căpitan de plai de Vasile Alecsandri printre textele recomandate, în fragmente. Curriculumul îl așază la clasa a X-a, iar manualul de clasa a X-a îl are la tema „Patrie și patriotism”, în unitatea „Mediul cultural”. Un exemplu de item din curriculum cere caracterizarea personajului principal în șapte enunțuri, cu cel puțin un citat. La sesiunea suplimentară din 2024 și la testul de exersare din 2026, fragmentul din partea a III-a a testului a fost luat din ultima parte a acestui poem.
Autorul și opera
- Vasile Alecsandri a murit la 22 august 1890, la Mircești.
- Poemul face parte din ciclul Legende, în care manualul vede istoria împletită cu folclorul, și, după manual, a apărut în 1875 în revista Convorbiri literare.
- Manualul îl numește poem istoric, fiindcă povestește întâmplări legendare din istoria poporului, și spune că pornește de la un cântec popular din secolul al XV-lea. Poemul are ca motto versuri date ca „Fragm. de cântec poporal”, despre Dan, șoiman de plai.
- Gheorghe Adamescu notează că în 1872 Alecsandri începe seria legendelor, cu două izvoare: basmele poporului și amintirile istorice. Pentru subiectele istorice a ales epoca lui Ștefan cel Mare, iar în Dan locul de frunte îl ține un ostaș bătrân al marelui voevod.
- Păreri ale criticii: Adamescu socotește poemul „poate cea mai reușită” legendă și vede în Ursan și în Dan trăsături supraomenești; Ioan Bianu, în prefața din 1900, vorbește despre „minunatul Dan”.
Titlul și cuvintele grele
Manualul explică titlul prin ocupația eroului: „căpitan de plai” este un oștean de strajă la hotarele țării. Cuvântul plai singur are mai multe sensuri în DEX: partea înclinată a unui munte, acoperită cu pajiști; drumul sau cărarea dintre poala și creasta muntelui; „regiune, ținut” (la plural, meleaguri). Manualul explică doar titlul întreg, nu cuvântul plai, așa că în poem („șerpii de pe plai”, „plaiul strămoșesc”) citește sensul din context. Din glosarul manualului: paloș = sabie lată, cu două tăișuri; faptul zilei = răsărit, est.
Personajele
| Personajul | Cine este |
|---|
| Dan | bătrânul căpitan de plai, care trăiește singur, ca șoimul, într-o peșteră de pe munte |
| Ursan | prietenul și fostul tovarăș de arme al lui Dan; pletos, scurt la grai, întunecos la chip |
| Fulga | fiica lui Ursan, „viteaza copilă” |
| Ghirai | hanul tătarilor |
| doi stejari | vorbesc între ei, iar Dan îi ascultă și află că tătarii au năvălit |
Subiectul, pe părți
- 1)Partea I: Dan trăiește singur, ca șoimul, într-o peșteră de stâncă pe un munte.
- 2)Partea a II-a: doi stejari bătrâni vorbesc între ei, iar Dan îi ascultă și află că tătarii au năvălit. La început nu crede, dar vede pe cer un stol de vulturi și desprinde din cui un paloș vechi. Spune cu mândrie că pe inima și pe paloșul lui rugina nu s-a pus și se roagă să mai trăiască până va strivi „toți lupii, toți șerpii de pe plai”.
- 3)Părțile a III-a și a IV-a: Dan merge la Ursan; amândoi pornesc spre Nistru, la luptă. Voinicul care mână herghelia se dovedește a fi Fulga, fiica lui Ursan.
- 4)Partea a V-a: cei doi călăresc noaptea spre tătari; de pe o culme văd satele arzând, iar Dan hotărăște că lângă Nistru trebuie să lovească.
- 5)Partea a VI-a: Ursan e străpuns de o săgeată și cade de pe cal; Dan se pune de pază la capul lui, dar este lovit în coaste de un vifor de săgeți și cade, ținând tătarii în loc cu paloșul. Fulga își salvează tatăl. Tătarii văd venind arcașii din Orhei și, cuprinși de spaimă, fug.
- 6)Partea a VII-a, ultima: hanul Ghirai trece Nistrul cu Dan rănit, ca prizonier. Îi îmblânzește glasul, îl numește „om înțelept”, spune că îi cunoaște renumele, apoi îi oferă iertare și daruri dacă se leapădă de legea lui. Dan refuză viața câștigată mișelnic, vrea să se sfârșească „cu fața albă” și cere să mai sărute o dată pământul țării. Ghirai îi desface lanțul și îl lasă să plece. Dan sărută pământul, se întoarce în cortul hanului și moare, iar hanul spune că e ferice cine piere ca el.
Teme și interpretări
- Manualul vorbește despre dragostea de țară; într-un dialog-model din el, o replică îl numește pe Dan simbol al patriotismului și al sacrificiului eroic.
- Albul și rușinea: în scena cu Ghirai, Dan spune că rușinea e o rugină pe arma de viteaz și un vierme care mănâncă „albeața din obraz”, iar după o viață „ferită de rușine” vrea un mormânt „curat și alb”. Textul însuși leagă deci „alb am trăit” de o viață fără rușine. Manualul cere să argumentezi sensul albului în trei secvențe din poem, așa că citește fiecare context separat.
- Respectul lui Ghirai (sarcina III.2 din 2026): își îmblânzește glasul, îl numește pe Dan „om înțelept”, îi cunoaște renumele, îi desface lanțul și îi dă calul, spunându-i „Tată”.
La BAC, partea a III-a
Ambele fragmente vin din scena dintre Dan și Ghirai. Cele cinci sarcini și baremul din 2024:
| Sarcina | Puncte |
|---|
| 1. Opinia ta despre fragment | 2: câte 1 pe enunț logic |
| 2. Trei argumente | 6: 2 pentru unul convingător, 1 pentru unul superficial |
| 3. Semnificația unei expresii în context | 4: câte 2 pe enunț |
| 4. Legătura cu o afirmație | 6: câte 2 pe enunț care reflectă legătura cu fragmentul |
| 5. Ce te-a impresionat, argumentat | 4: câte 2 pe enunț |
Baremul din 2024 dă și 6 puncte pentru corectitudinea exprimării în părțile III și IV. În 2026 baremul adaugă o notă: la argumente poți lua din text, de-a gata, doar cuvinte și îmbinări de cuvinte.
La eseu (partea a IV-a) un exemplu sugestiv valorează 2 puncte, unul superficial 1 punct. Dacă tema eseului se potrivește, de pildă dacă ține de unitatea tematică „Pro Patria”, poți folosi Dan ca exemplu; este sfatul cursului, programa nu leagă poemul de această unitate.